VOCEA CARE NE UNEȘTE.

Ooops ! You forgot to enter a stream url ! Please check Radio Player configuration

LIVE

Presa străină: Dacă ucrainenii vor fi înfrânți, Moldova va fi următoarea țară luată în colimator

Peter Zeihan, colaborator al Straight Arrow News, afirmă că SUA și aliații lor din NATO ar trebui să acorde o foarte mare atenție și accentuării tensiunii dintre Moscova și Moldova.

Zeihan avertizează că Moldova, o țară mică dar de importanță strategică, situată între România și Ucraina, ar putea fi [Zeihan afirmă de fapt că „absolut sigur va fi”] următoarea țară care va cădea, dacă Rusia va câștiga războiul din Ucraina.

Fragment din buletinul informativ „Zeihan despre geopolitică” din 15 februarie:

„Moldova este unul dintre acele locuri pe care cei mai mulți oameni nu le-ar putea găsi pe o hartă, dar micimea teritoriului ei e compensată de relevanța strategică. Moldova este unul dintre punctele de acces dintre spațiul european și regiunea pe care Rusia urmărește s-o controleze. Din nefericire pentru moldoveni, această poziție vine la pachet cu o prezență constantă a rușilor – atât militară cât și în sensul intervenției în afacerile ei interne. Pe măsură ce războiul din Ucraina face ravagii, importanța Moldovei continuă să crească. Dacă ucrainenii vor fi înfrânți, […] Moldova va fi cu siguranță următoarea țară luată în colimator”, potrivit G4media.ro.

Transcrierea comentariului video:

Salutare tuturor, aici Peter Zeihan, vorbindu-vă dintr-un hotel cu un tapet absolut spectaculos. Au apărut multe știri legate de războiul din Ucraina, de pe un front pe care cei mai mulți nu-l urmăresc și care este aflat de fapt într-o altă țară, numită Moldova. Deci ideea acestui clip este să vă spun ce este Moldova și de ce este ea importantă.

E o țară mică, un soi de rămășiță de imperiu. Atunci când țările se transformă într-un imperiu, ele tind să absoarbă o mulțime de teritorii învecinate pe măsură ce se extind. Acest lucru face ca între granițele unui imperiu să se afle mulți oameni care, de regulă, nu sunt toți fericiți că se află acolo unde se află. Iar Moldova de astăzi se află la frontiera unde s-au întâlnit odinioară pe de o parte Imperiul Austriac, pe de alta Imperiul Otoman, iar pe de-a treia parte Imperiul Rus. E situată într-un segment de teritoriu cuprins între Munții Carpați și Marea Neagră, iar oricine a controlat acest teritoriu a fost în măsură să controleze și direcția în care se îndreaptă armatele.

Acum, umblă vorba, rușii își folosesc de-o vreme influența politică din țară pentru a pune la cale căderea guvernului, un lucru pe care eu îl consider absolut realist, întrucât după 1992 au mai făcut același lucru de cel puțin o duzină de ori. Ucrainenii i-au avertizat pe moldoveni cam cu o săptămână în urmă că o lovitură de stat e iminentă, iar acum iată-ne în acel punct. E oarecum irelevant ce detalii consider eu că sunt credibile și care nu.

Rușii au tratat dintotdeauna politica Moldovei ca pe un soi de poligon de antrenament pentru serviciile lor de spionaj, înainte de a se implica în – știi – țări importante precum Germania pentru manipulări generale. În cazul acelora dintre voi care mă urmăresc deja de o vreme, știți că eu consider că rușii își văd propriul spațiu ca fiind nesigur, întrucât există acele nouă mari puncte de acces. Și rușii consideră că dacă nu le pot securiza pe toate din punct de vedere militar, dacă nu vor amplasa niște trupe, ca pe o amprentă militară pentru descurajarea atacurilor, în absolut toate aceste puncte, nu se vor simți niciodată în siguranță.

Și, din nefericire pentru Ucraina, Ucraina se află pe drumul care unește două dintre aceste puncte. Unul dintre ele e Moldova de astăzi. Istoric vorbind, se numește breșa basarabeană și a fost locul unui număr foarte mare de conflicte între puterile europene, puterile turcești și puterile rusești. Acum, acest loc a fost integral și efectiv parte din URSS, nu din Imperiu, din însăși Uniune, până la destrămarea ei în 1992.

Și în acel an Rusia a lansat una dintre primele ei intervenții militare post-sovietice, cu scopul de a rupe Moldova în două. Așa se face că există o fâșie îngustă denumită Transnistria, care este marginea estică a Moldovei, care și-a proclamat practic independența și, datorită sponsorizării Rusiei, a fost în măsură să-și mențină neîntrerupt acea independență încă din 1992. Iar în Transnistria este efectiv staționată o garnizoană de trupe rusești pentru a fi sigur că nu va fi cucerită de Moldova în general [sic!].

Acum, rușii și-au menținut mereu o prezență masivă în țară, și nu vorbim aici doar de trupe. Ei au lucrat în mod repetat pentru a se asigura că guvernul Moldovei este cât mai disfuncțional cu putință, fiindcă ei ar prefera mult mai mult să aibă între ei și spațiul european un mini-stat slab aflat sub influența Moscovei decât să aibă pe careva cu orice fel de opinii independente. Ce am sesizat noi pe parcursul războaielor din Ucraina e că rușii au încercat practic să folosească Moldova ca pe o pârghie, fie pentru a manipula refugiații sosiți din Ucraina lansând rachete prin spațiul aerian al Moldovei asupra unor ținte din Ucraina, fie pentru a provoca pur și simplu bătăi de cap, la modul general. Iar acesta nu e vreun lucru care să le placă prea mult autorităților moldovene, nici populației în general.

Și, din perspectiva Rusiei, toată această situație nu este negociabilă, tot așa cum nu vor accepta niciodată nimic mai prejos de o capitulare necondiționată din partea Ucrainei, deoarece scopul lor e să ajungă să ocupe efectiv acele breșe fizice; Moldova e una dintre breșele fizice. Așadar, dacă vom ajunge cu adevărat într-o situație în care Ucraina va fi cucerită, Moldova va fi fără nici o îndoială următoarea țintă, întrucât nu e în UE, nu e în NATO și e o țară cu numai 4 milioane [sic!] de locuitori. Iar rușii i-au menținut deliberat atât economia cât și politica disfuncționale vreme de 30 de ani.

Unicul scenariu alternativ demn de luat în considerare este, evident, ce se va întâmpla dacă vor câștiga ucrainenii? În acel caz ar trebui să vă așteptați la o intervenție militară ucraineană, poate chiar NATO, împotriva acelor trupe rusești din Transnistria, pentru a le expulza și pentru a include în mod formal Moldova în familia țărilor UE și NATO. Ar fi probabil de așteptat să vedem Moldova fiind în măsură să se califice mult mai curând pentru statutul de membru al ambelor organizații, întrucât disputa teritorială pe care o au ei e de ordin intern, iar nu cu rușii. În plus, e o țară cu o populație mult mai puțin numeroasă și cu un teritoriu cam de 20 de ori mai mic decât al Ucrainei.

Mai mult chiar, moldovenii sunt o ramură a românilor, atât din perspectivă etnică cât și lingvistică. Prin urmare, relațiile dintre cele două țări s-ar putea efectiv îndrepta spre integrarea într-un singur stat. Și cum România este deja în UE și NATO, acest fapt ar permite atât NATO cât și UE să se extindă fără a se extinde formal. În orice caz, iată deci două prognoze extrem de diferite bazate pe ce se va întâmpla cu Ucraina, și aici am ajuns. Bun, pe data viitoare!”

Nota traducătorului:  Straight Arrow News e o publicație americană online înființată în 2021 de un fost angajat al CNN și CNBC; politica editorială, conform propriei prezentări, se axează pe echidistanță politică și jurnalism de calitate

Articol de Peter Zeihan (analist geopolitic, a lucrat pentru Departamentul de Stat al SUA și Stratfor; în 2012 și-a înființat propria firmă de analiză geopolitică, având printre clienți Pentagonul, mari companii și universități).

Autor

Articole similare

spot_img
spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.