România își mută apărarea aeriană mai aproape de satele sale de pe Dunăre, de cealaltă parte a fluviului față de instalațiile cu cereale de pe malul ucrainean, care au fost lovite în mod repetat de drone rusești, au declarat două surse de apărare de rang înalt pentru Reuters.
De asemenea, autoritățile adaugă mai multe posturi militare de observare și patrule în zonă, a mai precizat sursa citată.
Măsurile, împreună cu desfășurarea a patru avioane de luptă F-16 suplimentare ale SUA și o zonă de interdicție aeriană extinsă, sunt un semn al îngrijorării tot mai mari din România și din alianța NATO că războiul din Ucraina s-ar putea extinde pe teritoriul său, notează Reuters.
În luna noiembrie a anului trecut, o rachetă a lovit sudul Poloniei, omorând două persoane și provocând o scurtă alarmă de securitate, deși ulterior s-a stabilit că apărarea aeriană ucraineană a fost de vină. Acum, România se află în centrul atenției.
Incidentele izolate de aterizare a unor piese de drone în România subliniază riscul unei neînțelegeri între Rusia și NATO, determinând forțele armate române să sporească securitatea în zonă pentru a proteja civilii, au declarat cele două surse.
La scurt timp după ce s-a retras din acordul privind cerealele din Marea Neagră, la 17 iulie, Moscova a început să vizeze porturile și depozitele ucrainene de-a lungul Dunării, într-o încercare aparentă de a bloca principala rută alternativă pentru exporturile agricole ale Ucrainei.
Armata a construit acum două adăposturi antiaeriene în micul cătun românesc Plauru, la doar câteva sute de metri de Izmail, iar locuitorii din zona mai largă primesc alerte pe telefoanele mobile atunci când dronele rusești sunt detectate îndreptându-se în direcția lor.
De la jumătatea lunii septembrie, ministerul a extins, de asemenea, o zonă de interdicție aeriană de-a lungul unei secțiuni a frontierei cu Ucraina până la 30 km în interiorul României și până la o înălțime de 4.000 de metri, ca măsură de descurajare împotriva dronelor rusești care intră în spațiul aerian românesc pentru a atinge ținte inamice.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi reporterilor de la Kiev că nu există dovezi că loviturile rusești în apropierea graniței dintre Ucraina și România au fost un atac deliberat asupra României, dar le-a descris ca fiind „nesăbuite” și „destabilizatoare”.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului român al Apărării, Constantin Spînu, a declarat, de asemenea, că nu există niciun indiciu că Rusia a vizat România, dar că natura atacurilor pe teritoriul ucrainean din apropiere face practic imposibilă prevenirea tuturor încălcărilor.
„Dronele rusești zboară la altitudini foarte joase, uneori la mai puțin de 200 de metri deasupra solului, sunt construite în așa fel încât cel puțin reflectă undele radar”, a spus el. „Nicio țară din lume nu își poate proteja 100% spațiul aerian împotriva tuturor mijloacelor de atac”.
Sursele din domeniul apărării au declarat că nu cunosc niciun caz în care drone rusești complet funcționale să fi intrat în spațiul aerian al României și că cele trei cazuri cunoscute de drone sau resturi ale acestora care au căzut în interiorul țării nu au implicat explozibili.
Alte țări care se învecinează cu Ucraina au fost, de asemenea, afectate. Două persoane au fost ucise atunci când ceea ce autoritățile poloneze au descris ca fiind o rachetă ucraineană a aterizat în Polonia, au existat relatări – negate de autorități – despre rachete rusești care au survolat spațiul aerian al R. Moldova și al României.
