Parlamentul de la București a adoptat, marţi, în plenul comun, o declaraţie de susţinere a Ucrainei în contextul împlinirii, pe 24 februarie 2023, a unui an de la declanşarea războiului de agresiune al Federaţiei Ruse.
Declarația a fost votată cu votul a 285 de parlamentari.
În Declaraţie se precizează că Federaţia Rusă a declanşat unilateral şi neprovocat războiul de agresiune împotriva Ucrainei, escaladând încălcările anterioare ale suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei, prin anexarea ilegală, în 2014, a Crimeii.
„Federaţia Rusă desfăşoară o invazie militară masivă asupra statului ucrainean, însoţită de crime împotriva populaţiei civile ucrainene, atacarea sistematică a infrastructurii energetice, dezinformare şi propagandă pe scară nemaiîntâlnită până acum, precum şi de o retorică mincinoasă care încearcă să ascundă adevărul cu privire la războiul de cucerire dus în Ucraina, cu încălcarea Cartei ONU, a dreptului internaţional şi a principilor care guvernează relaţiile între state. Se agravează tragedia umanitară a populaţiei civile ucrainene, suferinţele, fără precedent in istoria Europei, de după al Doilea Război Mondial, a milioane de oameni, fiind provocate deliberat de agresorul rus în cadrul unei strategi premeditate, cinice şi brutale de zdrobire a întregi naţiuni ucrainene„, se arată în declaraţie.
În document se evidenţiază că „asistăm la perpetuarea retoricii agresive şi iresponsabile a Federaţiei Ruse cu privire la continuarea războiului împotriva Ucrainei şi la potenţiala utilizare a arsenalului nuclear, cu ameninţări la adresa altor state suverane, inclusiv membre NATO”.
„Milioane de oameni trăiesc în fiecare zi cu teama că vor deveni următoarele victime ale agresiunii Rusiei, mulţi dintre ei fiind obligaţi să îşi părăsească căminele în căutarea disperată a supravieţuirii. Războiul declanşat în urmă cu un an provoacă prejudicii grave ordinii internaţionale de drept, libertăţii de navigaţie, economiei şi comerţului internaţional, afectând direct sau indirect un număr uriaş de persoane pe întreg globul şi având implicaţii severe inclusiv asupra siguranţei alimentare şi a rezervelor de hrană în diverse regiuni ale lumi„, se menţionează în documentul adoptat.
Parlamentul reafirmă sprijinul ferm al României pentru lupta eroică a statului şi a poporului ucrainean, îşi exprimă respectul pentru curajul, demnitatea şi rezistenţa manifestate deopotrivă de armata ucraineană şi de populaţia civilă şi reconfirmă „susţinerea neabătută” a României pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, în limitele frontierelor recunoscute internaţional.
În declaraţie se condamnă ferm războiul de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva unui stat suveran, al cărui teritoriu este inalienabil şi indivizibil.
„Cerem Federaţiei Ruse să pună, fără întârziere, capăt războiului şi să îşi retragă de urgenţă toate forţele militare şi echipamentele de pe întreg teritoriul Ucrainei, în frontierele recunoscute internaţional. Subliniem, încă o dată, că toate încercările de schimbare prin forţa a graniţelor Ucrainei, prin deciziile de anexare ilegală a unor regiuni ale Ucrainei, începând cu 2014, reprezintă încălcări flagrante ale Cartei ONU, ale dreptului internaţional, precum şi ale independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei. Solicităm Federaţiei Ruse să colaboreze necondiţionat cu organizaţiile internaţionale şi cu Curtea Penală Internaţională sesizată cu anchetarea şi judecarea crimelor de război, a crimelor împotriva umanităţii şi a genocidului săvârşite împotriva Ucrainei şi susţinem demersurile internaţionale (…) de înfiinţare a unui mecanism jurisdicţional pentru tragerea la răspundere a celor vinovaţi de săvârşirea crimei de agresiune„, se transmite prin declaraţie, potrivit Agerpres.
Parlamentul solicită, prin acest document, Federaţiei Ruse „să înceteze de îndată retorica cu privire la utilizarea armelor nucleare şi a acţiunile de intimidare la adresa altor state, precum şi acuzaţiile fără temei privind pretinsa folosire de către Ucraina a armelor biologice”.
„Reafirmăm dreptul fiecărui stat, inclusiv al Ucrainei, de a decide, în mod suveran, asupra viitorului său, pe baza voinţei populare liber exprimate. Respingem cu hotărâre abordarea promovată nedisimulat de Federaţia Rusă privind stabilirea de aşa-zise ‘sfere de influenţa’, care este în contradicţie profundă cu ordinea de drept la nivel internaţional. Exprimăm îngrijorarea cu privire la caracterul profund nedemocratic al evoluţiilor politice din ultimii ani din Federaţia Rusă, marcate de absenţa unei reale dezbateri libere şi democratice, de consolidarea controlului asupra întregului spaţiul public şi de deriva accentuată spre arbitrar şi unilateralism, inclusiv în relaţiile internaţionale„, se mai arată în declaraţia Parlamentului.
Alt aspect al declaraţiei vizează solidaritatea României şi cu toate statele vizate de retorica agresivă a Federaţiei Ruse, în special şi în mod distinct cu Republica Moldova, motiv pentru care se solicită Federaţiei Ruse „să oprească campaniile de dezinformare menite să ascundă adevărul legat de războiul de agresiune, ilegal şi legitim, pe care îl duce împotriva Ucrainei şi, implicit, împotriva ordinii de drept internaţionale”.
„Ne afirmăm solidaritatea faţă de politica aliaţilor şi a partenerilor României cu privire la războiul de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Solicităm comunităţii europene şi euroatlantice să înăsprească în ritm susţinut sancţiunile împotriva Federaţiei Ruse şi să asigure menţinerea acestora atâta vreme cât pe teritoriul Ucrainei, în frontierele recunoscute internaţional, rămân forţe de ocupaţie. Sancţiunile trebuie să vizeze inclusiv pe responsabili direcţi ai atrocităţilor comise în Ucraina: preşedintele Vladimir Putin şi întreg regimul său„, se punctează în declaraţie.
Parlamentul mai susţine „necesitatea angajării substanţiale a României în viitoarele eforturi de reconstrucţie post-conflict a statului ucrainean, precum şi intensificarea sprijinului acordat de statul român, îndeosebi, populaţie civile ucrainene”.
„Subliniem nevoia concentrării eforturilor statului român, în egală măsură, şi sprijinirea procesului de aderare la Uniunea Europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova şi a Republicii Georgia, ţinând cont atât de opţiunea exprimată majoritar de populaţia celor trei state, cât şi de statutul oficial de state candidate, dobândit de primele două, în iunie 2022, cât şi de perspectiva europeană confirmată pentru cel de-al treilea. Exprimăm aşteptarea ca autorităţile ucrainene să trateze cu atenţie şi celeritate aspectele importante ridicate de statul român în relaţiile bilaterale, precum situaţia etnicilor români din Ucraina, respectiv necesitatea de a proteja patrimoniul şi biodiversitatea unice ale Deltei Dunării, în conformitate cu angajamentele şi standardele europene şi internaţionale în materie„, se încheie declaraţia Parlamentului.
