Prim-ministra Republicii Moldova, Natalia Gavrilița a fost invitata jurnalistei Valentina Ursu la emisiunea „Puncte de Reflecție”, în cadrul căreia a discutat despre criza gazelor, despre sprijinul României și al Ucrainei în atenuarea impactului crizei energetice, despre compensațiile oferite de guvern, despre ping-pongul între guvern și primărie, dar și despre protestele din capitală și posibile remanieri în cabinetul de miniștri.
Vocea Basarabiei: Mai există șanse sau posibilitate ca acest Gazprom să închidă robinetul pentru Republica Moldova?
Natalia Gavrilița: Indiferent ce se spune în contract, noi am văzut cum lună de lună în ultimul an au fost deconectate țări europene de la furnizarea gazelor naturale din Federația Rusă și acestea au trebuit să găsească alternative. De aceea, evident că acest risc persistă. Acum acest risc nu vine din anumite prevederi contractuale, pentru că acela care vrea să întrerupă contractul va găsi scuze, de aceea eu cred că trebuie să ne uităm strategic la ce se poate întâmpla. Da, este clar că suntem împotriva războiului, este foarte clar că cu fermitate condamnăm aceste așa-numite „referendumuri” și încercarea de a anexa teritorii…
Vocea Basarabiei: Deja nu e o încercare, e un fapt împlinit.
Natalia Gavrilița: Da, dar armata ucraineană reușește să elibereze anumite din aceste teritorii. Este foarte clar că noi ca țară am ajuns să avem un angajament ferm ca să fim parte din lumea liberă, ca să ne dezvoltăm într-un stil civilizațional european, de aceea scuze se pot găsi în contract, în protocoale, în înțelegeri, deci acest risc există. Cu cât mai bine vom fi pregătiți pentru acest risc, dacă avem rezerve, dacă avem alternative, dacă avem finanțe, cu atât mai puțin probabilă este această deconectare. Și anume de aceea noi am abilitat Energocom-ul, reamintesc, pentru prima dată în istoria Moldovei, anul trecut Energocom-ul a accesat piața spot a gazelor naturale și a cumpărat gaze de pe piața internațională.
Vocea Basarabiei: Prețul a fost mare…
Natalia Gavrilița: Exact, prețul este o problemă, dar acum noi avem anumite stocuri, 53,5 milioane de metri cubi.
Vocea Basarabiei: Pentru o perioadă scurtă de timp.
Natalia Gavrilița: Într-adevăr este pentru o perioadă scurtă, dar, de exemplu, astăzi dl Spînu în parlament a explicat: în condițiile lunii octombrie ne-ar ajunge pentru o lună, în condițiile lunii noiembrie – pentru 3 săptămâni, în decembrie-ianuarie – pentru 2 săptămâni. Dar pe lângă aceasta, noi mai avem posibilitatea să utilizăm un împrumut care a fost aprobat deja, pe care l-am negociat cu Banca Europeană pentru Reconstrucții și Dezvoltare, care ne-ar permite să cumpărăm pe piață cantități mai mari. De asemenea, avem discuții cu Guvernul României, cu alte guverne. La începutul săptămânii viitoare se va întruni Comisia moldo-azeră pentru cooperare comercial-economică și voi merge și eu într-o vizită oficială, totodată discutăm cu mai mulți actori care ar putea să ne ofere acces alternativ la resurse energetice.
Vocea Basarabiei: Dna premier, și totuși să explicați cetățenilor, Moldovagaz trebuie să achite până la data de 20 a fiecărei luni în avans plăți pentru consumul de gaze, Gazprom-ul a reacționat și a spus că Republica Moldova de mai multe ori ar fi încălcat aceste prevederi ale contractului. Ce ne puteți spune? Vor fi asigurate resursele financiare pentru fiecare dată de 20 a lunii?
Natalia Gavrilița: În primul rând, vreau să spun că noi suntem primul guvern pentru care se aplică atât de strict această prevedere de plată a plăților curente la data de 20 fiecărei luni.
Vocea Basarabiei: Așa e stipulat în contract.
Natalia Gavrilița: A fost și înainte exact așa…
Vocea Basarabiei: Dar acum se taxează mai dur, asta înțeleg?
Natalia Gavrilița: Cred că e mai mult de a zecea modificare a contractului și această prevedere a fost tot timpul. În același timp, noi de fiecare dată am făcut tot posibilul ca să ajutăm la problema lichidităților. Deci, toată problema este că Moldovagaz, care este o întreprindere privată și, apropo, este o întreprindere unde Gazprom deține o majoritate de acțiuni…
Vocea Basarabiei: 65 la sută…
Natalia Gavrilița: Este o companie-fiică a Gazprom-ului și întrebarea mea este: ce a făcut Gazprom-ul pentru a asigura lichiditatea Moldovagaz? Noi, ca și guvern, pentru ca să asigurăm accesul cetățenilor noștri la gaze naturale, de fiecare dată am încercat să găsim soluții care, pe de o parte, ajută cetățenii și statul și este în interesul național, pe de altă parte, oferă aceste lichidități. Vă dau un exemplu – cantitățile acestea de 53,5 milioane de metri cubi de gaze naturale au fost procurate inclusiv din economiile noastre din gazele furnizate pentru Moldovagaz și astfel noi ne-am ales cu rezerve și, în același timp, am oferit aceste plăți, ca să poată fi plătite pentru Gazprom. Pe de altă parte, am procurat datoriile confirmate prin judecată ale companiei Termoelectrica, am eliberat și CET-Nord de datoriile către Moldovagaz. Deci, noi încet-încet nu doar creștem securitatea energetică a țării, dar și eliberăm întreprinderile de stat de datoriile istorice, care le făceau dependente în lanț de Moldovagaz.
Vocea Basarabiei: Și astfel s-au acumulat acele 700 de milioane de dolari pe care Moldovagaz trebuie să le achite Gazprom-ului, nu?
Natalia Gavrilița: Da, pentru că noi am oferit lichiditățile, dar nu le-am oferit gratis. Dacă am și oferit ajutor din partea statului, noi l-am oferit direct cetățenilor în factură, și nu Moldovagaz.
Vocea Basarabiei: Întrebarea mea era – dacă guvernul va avea posibilitate în fiecare lună până pe data de 20 până în primăvară să achite pentru consumul de gaze Gazprom-ului?
Natalia Gavrilița: Să revenim la prima dvs. întrebare – de ce avem nevoie de stare de urgență? Exact de asta, pentru că în fiecare lună vedem care este deficitul de plată, care sunt opțiunile pentru ca să ajutăm cu aceste lichidități, dar, în același timp, să luăm decizii pentru oameni. Și uneori aceste discuții noi le putem avea doar în ultimele zile înainte de data de plată, uneori chiar în ultimele ore am negociat pe electricitate și am convocat CSE la câteva ore, chiar și acum, de exemplu, mâine-dimineață, la ora 8, avem o ședință a CSE pentru ca să eliberăm păcură pentru Termoelectrica. Deci sunt anumite procese care trebuie rezolvate rapid, în funcție de context și evident că noi vom face tot posibilul ca să existe cât mai puțini iritanți, pentru ca să nu existe scuze pentru întreruperea contractului, pentru că la acest preț de piață oricum formula actuală, care, mai ales acum că a trecut la formula de iarnă, ne oferă un preț mai bun decât prețul de piață.
Vocea Basarabiei: Mulți se întreabă – prețul acesta de 30 de lei pentru un metru cub va fi ultimul sau ar putea să mai crească tariful până în primăvară, sau nimeni nu știe?
Natalia Gavrilița: Eu cred că nu există oameni care s-ar aventura în predicții pe piața gazelor naturale. Noi am fost încurajați de o cădere în ultimele zile a prețului pe piețele internaționale, datorită unor decizii ale Uniunii Europene, știu că mai sunt anumite reuniuni, unde se propune o plafonare a resurselor energetice procurate din Federația Rusă, vedem că și evoluția războiului influențează asupra prețului, sperăm foarte mult ca prețul să se stabilizeze în așa fel ca noi să putem oferi gaze naturale la un preț cât mai jos. ANRE are o anumită metodologie, unde depinde și de prețul de procurare a gazelor, dar noi ca și guvern, evident, venim și cu un program de ajutorare pentru familiile care vor avea aceste facturi și chiar săptămâna aceasta în guvern am adoptat Regulamentul pentru programul de reducere a vulnerabilității energetice, de ajutor și compensare în factură, care va ajuta să împărțim în 5 categorii gospodăriile casnice și să le oferim compensații în funcție de venituri și consumul de energie.
Vocea Basarabiei: Dar și compensațiile se ridică la o sumă frumușică. Are Republica Moldova acești bani ca să ofere compensații pe tot parcursul acestui sezon rece?
Natalia Gavrilița: Într-adevăr, este o situație dificilă, pentru că din cauza unor factori externi noi avem și o inflație înaltă, dar și creșterea economică a fost afectată. Vreau să le reamintesc oamenilor care ne privesc, căci nu toți sunt macro-economiști, că de obicei acest fenomen de creștere a prețurilor este când există multă cerere, oamenii vor să cumpere produse, dar economia nu reușește să le producă. Acum noi avem un proces care se numește stop clutter, care este destul de dificil în macroeconomie, unde creșterea prețurilor este generată de altceva decât de această cerere…
Vocea Basarabiei: Apropo, tare des sunteți criticați, învinuiți că acceptați ca inflația să fie atât de mare sau că n-o puteți stăpâni, ca ea să nu se mai ridice.
Natalia Gavrilița: Eu vreau să reamintesc că noi nu mai trăim într-o economie planificată, deci nu guvernul stabilește prețurile, noi avem anumite instrumente, dar trăim într-o economie de piață. Eu vreau să ne amintim că, atunci când guvernul introduce anumite plafonări, te poți trezi cu deficite. Așa a fost în Ucraina chiar recent, unde anumite plafonări au dus la deficite și au fost scoase.
Vocea Basarabiei: Da, dar deseori în comparație cu Ucraina se zice că în Republica Moldova este mult mai mare această inflație?
Natalia Gavrilița: În primul rând, în Ucraina există o cu totul altă reglementare și, economic vorbind, în Ucraina s-a redus foarte mult cererea, pentru că este război și ei au și produse energetice care sunt plafonate, pentru că sunt produsele energetice proprii. Noi, dacă am avea produsele noastre energetice, așa cum are România sau Ucraina, atunci ar fi mult mai ușor să impunem o plafonare și să dedicăm banii bugetari pentru diferență, dar nu putem oferi această sumă companiilor străine.
Vocea Basarabiei: Apropo, tematica energetică ați abordat-o și cu omologul dvs. de peste Prut, cu premierul României. România este dispusă să ofere și ea sprijin Republicii Moldova în caz că se adâncește această criză, dar în ce bază, pentru că, deocamdată, există înțelegeri la nivel de declarații, dar nu există un contract între cele două state, ca să știm foarte clar – ce se oferă, în ce bază se oferă, care e prețul, care e cantitatea?
Natalia Gavrilița: Într-adevăr, continuăm să purtăm discuții la această temă, în primul rând, pentru anumite volume de urgență.
Vocea Basarabiei: Ce ar însemna „volume de urgență”?
Natalia Gavrilița: De exemplu, aproximativ 150 de milioane de metri cubi pentru stocare, pentru acoperirea necesarului pentru o lună de iarnă, dar vreau să spun că România tot nu produce suficient pentru consumul propriu și, mai mult ca atât, orientează resurse semnificative pentru subvenționarea acestei plafonări de preț. Ne va fi mult mai ușor atunci când explorările care se fac în România vor duce la suficiența producerii în România, dar previziunile sunt că aceasta se va întâmpla aproximativ în anul 2026. Deci pe termen mediu și lung noi avem și strategii, și planuri, și discuții, și sunt sigură că vom ajunge la o diversificare energetică, care cu adevărat ne va asigura suveranitatea țării, dar nu putem compensa acum într-un an, mai ales într-un an cu prețuri atât de înalte pe piețele internaționale, ceea ce nu s-a făcut 30 de ani de zile.
Vocea Basarabiei: Bine, și eventual dacă se ajunge ca Republica Moldova să fie ajutată de România, în acest caz vin gazele prin gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, ele nu ajung și în stânga Nistrului, cum se va proceda în asemenea caz?
Natalia Gavrilița: Noi avem posibilitate să accesăm gaze naturale prin 4 puncte de interconexiune, există și anumite posibilități, poate mai dificile, de a accesa prin instrumente financiare, cum ar fi spot, schimbări de proprietar, dar întrebarea este: cine va plăti pentru consumul din stânga Nistrului?
Vocea Basarabiei: Cine are răspuns la această întrebare?
Natalia Gavrilița: Gazele trebuie să fie plătite în avans și trebuie să fie plătite la prețul complet, așa cum plătim noi.
Vocea Basarabiei: Și atunci, mai mulți experți avansează ideea că s-ar putea ajunge la o criză umanitară în stânga Nistrului?
Natalia Gavrilița: Da! Și de aceea trebuie să ne gândim toți și să se gândească, în primul rând, autoritățile din stânga Nistrului la această situație.
Vocea Basarabiei: Apropo despre situația energetică, pentru că s-a anunțat deja că s-a mai prelungit pentru o lună folosirea energiei electrice de la Cuciurgan, acum am înțeles că la ANRE în fiecare zi tot vin solicitări că trebuie să fie ridicat și tariful pentru consumul de energie electrică. Asta va ajunge și în factura cetățeanului și de ce va ajunge să fie mai mare tariful pentru consumul de energie electrică, dacă dvs., autoritățile, anunțați că ați negociat cu cei de la centrala de la Cuciurgan că și în continuare se va achita curentul electric la același preț?
Natalia Gavrilița: Prețul s-a majorat puțin în ultima lună, de la 59,9 la 62,5, am impresia, dar aici majorarea a fost solicitată nu din cauza prețului de la centrala de la Cuciurgan. Pe timp de iarnă, Termoelectrica, care oferă încălzire locuitorilor Chișinăului, produce și electricitate, asta înseamnă că prețul electricității depinde de prețul gazului sau al păcurii consumate. Mai mult ca atât, noi am crescut semnificativ producția din surse regenerabile de energie, care sunt mai scumpe decât sursele obișnuite, și Energocom procură această producție proprie de electricitate, care ne ajută, pentru că din acest proces secundar de producere a încălzirii la Termoelectrica se produce circa 20% din necesarul de electricitate și e un lucru bun, pentru că această producere de electricitate o controlăm noi, dar ea este mai scumpă și se produce această scumpire în lanț până la tarif. De aceea, dacă ați observat, creșterea de tarif, pe care a solicitat-o Energocom, este mai mare decât creșterea de tarif solicitată de Premier Energy și RED-Nord, care, de fapt, obligatoriu procură doar o parte din energie de la Energocom.
Vocea Basarabiei: Deci, în factură cetățeanul va simți că și aici este mai mare prețul?
Natalia Gavrilița: Este decizia ANRE, care urmează o anumită metodologie. Ei au și consultări publice și chiar îndemn oamenii să privească, experții să meargă cu întrebări, cu chestionarea acestui proces, este un lucru normal. În același timp, dacă prețul va crește într-un mod care va afecta capacitatea gospodăriilor să plătească pentru energie, acest program pe care îl avem de compensare pentru vulnerabilitatea energetică este capabil să ia în considerare și cheltuielile pentru energia electrică.
Vocea Basarabiei: Dar și în continuare se va negocia doar pe o singură lună cumpărarea energiei electrice de la Cuciurgan?
Natalia Gavrilița: Noi dintotdeauna am vrut să negociem contracte pe un termen mai lung, care ne-ar permite asigurarea securității energetice, daresteo negociere…
Vocea Basarabiei: Unii spun că este un târg făcut între autoritățile Republicii Moldova cu centrala de la Cuciurgan și cu prelungirea licenței pentru activitatea uzinei de la Râbnița.
Natalia Gavrilița: Da, am spus-o dintotdeauna, suntem într-o situație în care negociem în fiecare lună, negociem prin formatele obișnuite – Biroul de Reintegrare, reprezentanții autorităților statului – și în aceste negocieri discutăm despre mai multe probleme de interes pentru fiecare parte și, da, sunt anumite înțelegeri pentru a menține prețul jos.
