Până o să apară pe pagina oficială a Mitropoliei Chișinăului și a întregii Moldove (poate dă Dumnezeu, cine altul?), presupusa scrisoare, pe care i-ar fi trimis-o, în ziua de 5 septembrie curent, 2023, ÎPS Mitropolitul Vladimir superiorului său de la Moscova, Patriarhul Kiril, presa de la Chișinău o analizează cu o foarte mare doză de aproximare, iar prezumptivele consecințe sunt proiectate în stilul realismului magic îndrăgit de Gabriel Garcia Marquez. Adică elemente preluate din realitate (cum ar fi scăderea popularității Bisericii Ortodoxe semnalate de sociologi) sunt amestecate laolaltă cu fantezii nesperate de cei mai optimiști visători (de exemplu, încorporarea tuturor structurilor bisericești din Republica Moldova în familia Patriarhiei Române). Spre deosebire de personajul central al romanului TOAMNA PATRIARHULUI, sufocat și devastat de singurătatea ce rezultă din puterea-i dictatorială, întâistătătorul Bisericii Rusești nu are încă remușcări și regrete. Dimpotrivă, Kiril Gundeayev vrea să-și demonstreze cu tot dinadinsul loialitatea față de Putin (cât face doar recenta sa alocuțiune despre rolul ocrotitor al bombei nucleare care a ferit Uniunea Sovietică alias Rusia de dispariție!), fidelitate pe care numai Eva Braun a știut să o dovedească, atunci când s-a măritat oficial cu Hitler, cu 36 de ore înainte să ia pastila de cianură, după care proaspătul soț i-a tras un glonte în tâmplă pentru a fi sigur că nu cumva are să supraviețuiască. Mitropolitul Chișinăului și al Moldovei întregi, nu mai nutrește devotamentul de altă dată pentru lucoarea de la Răsărit. Și se dovedește, iată, mai perspicace decât unii politicieni cu devotament alimentat cu carduri la purtător, care continuă să îngenuncheze în fața chipului cioplit de la Kremlin. Argumentele înalt-prea-sfinției sale totuși zic să le discutăm când vom vedea textul scrisorii pe pagina oficială a Mitropoliei Moldovei. Între timp, acolo putem vedea reportajul fotografic de la recenta ceremonie de urcare a arhimandritului Filaret (pre numele de mirean Cuzmin, precizează chiar titlul reportajului) în funcția de episcop. Adică HIROTONIE, cum i se spune respectivei ceremonii în jargonul profesional al participanților, pe care-i vedem îmbrăcați în odăjdii pentru cele mai solemne ocazii, cu semne distincte pe care doar ei le pot citi și aprecia la justa valoare. Pe mine, trebui să recunosc, m-a impresionat nu atât opulența veșmintelor, cât covorașele rotunde așternute separat pentru fiecare episcop, ceea ce semnifică, probabil, zic eu, profanul, că fiecare dintre ierarhi are sub oblăduire un mic cnezat duhovnicesc și dispune de puterea de a-și feri enoriașii de rătăcire cum știe mai bine. Că doar exact asta spune Mitropolitul Vladimir în cel mai recent interviu, (relativ proaspăt, e din 27 iulie 2021, când tocmai împlinise 32 de ani de exercitare a funcției) citând din Sfântul Ignatie Teoforul: „Cu toţii urmaţi pe episcop după cum urmează Iisus Hristos pe Tatăl, iar pe preoţi ca pe apostoli, pe diaconi respectaţi-i ca pe porunca lui Dumnezeu. Nimeni să nu facă fără episcop ceva din cele ce aparţin Bisericii. Acea euharistie să fie socotită bună care este făcută de episcop sau de cel căruia episcopul i-a îngăduit. Unde se vede episcopul, acolo să fie şi mulţimea credincioşilor, după cum unde este Iisus Hristos, acolo este şi Biserica universală. Fără episcop nu este îngăduit nici a boteza, nici a face agapă, că este bineplăcut lui Dumnezeu ceea ce aprobă episcopul, ca tot ce săvârşeşte să fie sigur şi întemeiat.” Citind interviul și privind poza cu covorașele separate, mă gândeam: oare câți dintre episcopi vor fi sprijinind prezumptiva rebeliune a Mitropolitului Vladimir?