Exact în ziua în care Vladimir Putin reitera dorința sa imperialistă de a împiedica, cu orice preț, ieșirea definitivă a Ucrainei din zona de influență a Federației Ruse și a zădărnici avansarea poporului ucrainean pe direcția integrării în spațiul euro-atlantic, Consiliul European a dat undă verde Ucrainei și Republicii Moldova să purceadă la negocieri privind viitoarea aderare la Uniunea Europeană. De fapt, mai firesc ar fi să schimb cu locurile cele două evenimente ale săptămânii trecute, prezentându-le în ordine inversă – în timp ce Uniunea Europeană a invitat Ucraina și Republica Moldova să înceapă negocierile privind viitoarea aderare la marea familie europeană, Putin reitera cele trei obiective strategice ale invaziei militare în Ucraina, asumându-și dreptul exclusiv de a decide, în locul poporului ucrainean, unde i se cuvine Ucrainei să se afle și cine trebuie să o guverneze. Pe durata celor patru ore de spectacol propagandistic, programat cu premeditare pentru ziua de 14 decembrie, când și-a convocat ședința Consiliul European, Putin nu i-a acordat prea multă atenție Republicii Moldova. De ce oare? El a vizat doar în treacăt opțiunea sau preferințele actualei conduceri a Moldovei (deci, atenție, ale conducerii și nu ale poporului!), atunci când răspunsese la întrebarea jurnalistei de la compania interstatală MIR despre starea proceselor integraționiste în fostul spațiu al URSS, procese erodate, sugera jurnalista, de intenția Republicii Moldova de a părăsi Comunitatea Statelor Independente și de atitudinea rezervată a premierului Armeniei Nikol Pașinean, care ignoră întrunirile CSI. Cum a răspuns Putin? Rusia setează politicile de cooperare pornind de la caracterul benevol al integrării! Deci embargourile fitosanitare, șantajul Gazpromului, comentariile acide ale Mariei Zaharova, amenințările fățișe ale telepropagandiștilor de la Moscova sunt dovezi ale caracterului benevol al integraționismului postsovietic?! Curat murdar! Comunitatea economică Euro-Asiatică, zice Putin, e un spațiu reciproc avantajos de cooperare și de circulație liberă a capitalurilor și forței de muncă, menționând, între altele, doi factori benefici – infrastructura rutieră rămasă din vremea sovietică și, atenție! limba de comunicare interetnică. Rusa, firește! (până o va dezlocui chineza, care și-a început deja ofensiva dinspre fusul orar răsăritean al teritoriilor rusești). Putin intervine în context cu precizarea că președintelui Tokayev îi aparține inițiativa de a se constitui o structură internațională de susținere a limbii ruse! Priehali! cum zicea Pușkin, sau, unde dai și unde crapă, pe românește! Ca un elev silitor, Putin repetă același refren sălciu – integrarea se fortifică, facem față concurenței, cucerim piețele mondiale, economia crește, se îmbunătățește nivelul de viață al cetățenilor. Putin fabulează fără să clipească din ochi! De parcă nu există acea duzină de liste de entități rusești sancționate de lumea civilizată, de parcă nu știe nici cu spatele de companiile aeriene care se sufocă, în lipsa pieselor de schimb pentru navele de zbor, de parcă îl doare în cot că s-au scumpit ouăle de găină pentru că banii sunt tocați în războiul împotriva Ucrainei. Dacă Moldova nu vrea să participe la aceste procese, zice Putin, înseamnă că asta este alegerea conducerii acestei țări. Aici ascunde Putin capsula cu venin, cu cianură – ieșirea din CSI, egală cu trădarea Moscovei, o vrea conducerea și nu întregul popor. Aici își dă în vileag atitudinea, similară cu modul în care Putin tratează guvernarea de la Kiev, ca pe un regim ce nu ar reprezenta voința poporului, prin urmare urmează a fi denaționalizat, demilitarizat și obligat să păstreze neutralitatea în raport cu NATO. În interiorul unui mesaj demagogic, Putin a strecurat din nou un semnal explicit pentru soldățeii săi de plumb, cărora le ordonă să rămână cu pușca la picior, până îi rezolvă pe ucraineni și pe toți europenii, îndată ce obține încă un mandat prezidențial. Încă un mandat de arest ar suna mult mai bine, dar asta ar trebui să-și dorească, întâi de toate, cetățenii ruși, care-l rabdă de aproape trei decenii.
Minutul lui Vasile Botnaru- CU PUSCA LA PICIOR
