VOCEA CARE NE UNEȘTE

LIVE

Ministerul Justiției a expediat Guvernului proiectul de lege care prevede modificarea Codului penal și a Codului contravențional

Ministerul Justiției anunță miercuri, 24 august, că a remis Guvernului un proiect de modificare a unor acte normative prin care se operează modificări la Codul penal și Codul contravențional. Proiectul de lege are drept scop îmbunătățirea cadrului normativ, remedierea unor carențe de ordin legislativ care, în practică, generează dificultăți de interpretare și aplicare a normelor de drept penal, consolidarea unui sistem eficient de umanizare a politicii punitive a statului, adaptat cerințelor și realităților sociale.

Urmare a recepționării mai multor propuneri cu privire la necesitatea amendării legislației penale,  a fost format un grup de lucru, constituit din reprezentanți ai procuraturii, instanțelor judecătorești, judecători, avocați, deputați, societate civilă și alte instituții publice. Astfel, în cadrul grupului de lucru, constituit de Ministerul Justiției, au fost prezentate propunerile compilate și au fost organizate mai multe ședințe și dezbateri. De asemenea, la elaborarea propunerilor agreate de grup, au fost luate în considerație și unele studii și cercetări în domeniu.

Astfel, una dintre principalele modificări propuse la Codul penal se referă la extinderea aplicabilității alternativelor la pedeapsa cu închisoarea, ceea ce va contribui la depopularea penitenciarelor. Deși cadrul juridic al Republicii Moldova prevede o listă destul de mare de alternative la pedeapsa cu închisoarea, acestea nu sunt aplicabile în majoritatea cazurilor de infracțiuni deosebit de grave sau recidive periculoase și extrem de periculoase. Mai exact, o persoană este liberată de răspunderea penală doar atunci când comite pentru prima dată o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă. Prin urmare, se urmărește aplicarea alternativelor la pedeapsa cu închisoarea în cât mai multe cauze posibile, în speță înlocuirea părţii neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blândă pentru toate categoriile de infracțiuni. Or, impedimentele de natură juridică nu ar trebui să diminueze posibilitatea aplicării pedepselor și măsurilor alternative în cazul infracțiunilor deosebit de grave și excepțional de grave.

O altă modificare la Codului penal ține de extinderea termenului de prescripție a răspunderii penale pentru infracțiunile ușoare de la 2 la 3 ani. Această modificarea este necesară, pentru că multe investigații pe multe cauze penale sunt complexe și necesită timp mai îndelungat pentru examinare. Astfel, termenul de prescripție de 2 ani nu este suficient pentru a trage la răspundere penală făptuitorii care au comis infracțiuni ușoare, din motivul tergiversării examinării cauzei de către părțile implicate în proces.

De asemenea, proiectul de lege prevede ajustarea cadrului normativ în partea ce ține de infracțiunile de mediu. În contextul în care majoritatea infracțiunilor ecologice sunt infracțiuni materiale, la calificarea infracțiunilor este obligatorie stabilirea legăturii de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile, care nu întotdeauna pot fi evaluate, deoarece efectele se produc, de regulă, în timp. Deoarece relațiile sociale pe care le reglementează norma penală în cazul infracțiunilor ecologice au evoluat, iar actele normative aplicate sunt depășite de timp, se impune revizuirea acestora, precum și completarea Codului penal cu noi componențe de infracțiuni, cum ar fi exploatarea neautorizată a solului, folosirea ilicită a subsolului, bararea sau modificarea ilegală a cursului de apă, diminuarea suprafețelor fondului forestier etc. Totodată, se propune majorarea cuantumului amenzilor pentru infracțiunile care afectează relațiile sociale cu privire la integritatea mediului. Astfel, persoanele fizice riscă pedeapsa cu amendă de la 27.500 de lei (550 u.c.) până la 250.000 de lei (5.000 u.c), iar persoanele juridice riscă amendă de la 100.000 de lei (2.000 u.c.) până la 1.500.000 de lei (30.000 u.c.).

Proiectul de lege mai prevede componențe noi de infracțiuni în vederea protejării identității persoanei. Mai exact, se propune completarea Codului penal cu art.1771 -  „Uzurpare de identitate” și art.1772 - „Falsul de identitate”. Chiar dacă în Republica Moldova a fost instituit cadrul juridic necesar pentru protecția datelor cu caracter personal cu scopul de a proteja dreptul fundamental al persoanei fizice în ceea ce privește viața intimă, familială, privată, în prezent normele penale nu incriminează acțiunile sau inacțiunile orientate spre uzurparea sau falsificarea identității unei persoane fizice în scopul concurenței neloiale, defăimării, cauzării pierderilor materiale sau a clientelei. De exemplu, se întâlnesc următoarele modalități de uzurpare a identității: clonarea profilelor pe rețelele de socializare; apelarea din locurile de detenție în scopul obținerii prin înșelăciune a beneficiilor materiale; clonarea cardurilor bancare; introducerea frauduloasă în circuitul rutier a unor autovehicule străine etc. Pentru a combate acest fenomen infracțional, persoanele care comit astfel de infracțiuni riscă pedeapsa cu închisoare de la 6 luni până la 3 ani sau pedeapsa cu amendă de la 100.000 de lei (2.000 u.c.) până la 150.000 de lei (3.000 u.c.).

Proiectul se află în faza de consultare publică, urmând a fi finalizat după recepționarea avizelor din partea instituțiilor și a tuturor persoanelor interesate.

După ce va fi aprobat de către Guvern, proiectul de lege va fi remis Parlamentului pentru examinare și adoptare.

Autor

  • Responsabilă de plasarea știrilor de actualitate și din domeniul justiției pe site-ul voceabasarabiei.md. A activat anterior la Ziarul de Gardă, TV8 și Pro TV Chișinău.

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.