Milioane de turci sunt chemaţi astăzi la urne pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. Scrutinul ar putea duce la prelungirea epocii actualului lider Recep Tayyip Erdogan, aflat la putere de două decenii, mai întâi ca premier, după care ca președinte, sau să aducă la guvernare opoziția reformatoare condusă de Kemal Kilicdaroglu.
Turcii vor alege un președinte pentru un mandat de cinci ani. În primul tur de scrutin din 14 mai, Erdogan a obținut 49,5% din voturi, fiind la mică distanță de majoritatea necesară pentru a evita un nou tur de scrutin în cadrul unui vot considerat un referendum asupra regimului său autocratic.
Kilicdaroglu, candidatul alianței de opoziție formată din șase partide, a primit 44,9% din voturi. Candidatul naționalist Sinan Ogan s-a clasat pe locul al treilea, cu 5,2% de susținere, și a fost eliminat.
La mai bine de 20 de ani de la venirea la putere a lui Erdogan şi a partidului său AKP, el speră să îşi prelungească mandatul, reușind mobilizarea votului conservator. Printr-o combinaţie puternică de conservatorism religios şi naţionalism, Erdogan promite consolidarea statutului Turciei la nivel regional, dar mai ales globa, transmite ziua.md.
Pe scena politică internațională, Erdogan a făcut ca Turcia, membră NATO, să se îndepărteze de aliaţii săi occidentali tradiţionali, a creat legături cu preşedintele rus Vladimir Putin şi a transformat Turcia într-o putere regională asertivă, cu interese clare în Caucaz, Balcani, Siria ori Asia Centrală.
Kemal Kilicdaroglu este atât principalul candidat al opoziţiei, cât şi preşedintele CHP, partid care a fost înfiinţat de Mustafa Kemal Ataturk – fondatorul Turciei moderne. El le-a promis alegătorilor promis o resetare democratică, inclusiv revenirea la un sistem parlamentar de guvernare şi independenţa sistemului judiciar pe care criticii spun că Erdogan l-a folosit pentru a reprima disidenţa.
