Procurorii și judecătorii care nu-și vor putea demonstra integritatea vor continua să fie eliminați din sistem, a declarat președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, într-un interviu pentru Ziarul de Gardă. Oamenii integri trebuie să facă un pas în față și să lupte, iar dacă acest lucru nu se va întâmpla, atunci autoritățile vor interveni mai dur, susține șefa statului. În continuare vă publicăm aspectele interviului realizat de ZdG în contextul reformei justiției.
— Patru judecători de la Curtea Supremă de Justiție au anulat marți, 1 august, 21 de decizii ale Comisiei Pre-Vetting în privința candidaților la funcția de membru al CSM și CSP. Cum comentați aceste decizii și ce credeți că trebuie de făcut în continuare pentru a ieși din această criză în care se tot află justiția?
— Deciziile pe bandă rulantă și aproape trase la indigo ale CSJ de anulare a hotărârilor Comisiei de evaluare externă a integrității judecătorilor sunt ilegale. Vedem încă o încercare a sistemului de a pune bețe în roate reformei justiției și eforturilor de eliminare din sistem a oamenilor corupți. Aceste decizii confirmă încă o dată că sistemul nu vrea să se curețe din interior și că e corectă abordarea noastră de a face evaluare externă. Asta nu înseamnă că în sistem nu există oameni onești, dar, din câte vedem, foarte puțini dintre ei se implică în acest efort de curățare a justiției. Nu este primul obstacol pe care judecătorii corupți îl creează și, probabil, nici ultimul. Dar, în pofida acestor obstacole, reforma merge înainte. Comisia de evaluare externă extraordinară își va continua activitatea și va elimina din sistem judecătorii și procurorii care nu-și pot dovedi integritatea.
Criza în justiție va continua până când vom reuși să facem ordine în sistem. Lupta pe care o ducem este o luptă de supraviețuire. Este vorba despre supraviețuirea noastră ca stat democratic și cu un viitor în Uniunea Europeană, fapt care poate fi realizat doar prin reformarea justiției și reducerea corupției. De cealaltă parte a baricadei, sunt judecătorii și procurorii corupți, care au obținut beneficii nemeritate în toți acești ani și care se țin cu dinții de sistemul putred construit tot de ei, pentru că se tem că altfel vor trebui să răspundă pentru abuzurile comise. Au devenit bogați și de neatins prin nedreptăți, iar scopul lor este să continue exact așa. Aceștia sunt susținuți de alți indivizi care își doresc perpetuarea corupției – grupări criminale, politicieni care le promit anularea reformelor dacă vor compromite schimbările din justiție și, respectiv, guvernarea actuală.
Reforma justiției nu este doar un obiectiv măreț. Injustiția afectează fiecare familie din Moldova. Când analizăm accidentele rutiere teribile care zguduie țara, constatăm că ele sunt provocate de șoferi care au comis multiple încălcări grave ale regulilor, care au mai multe dosare penale clasate. Zeci de oameni – procurori, judecători, polițiști, avocați – au participat la scheme prin care acești șoferi au evitat pedeapsa. Familii întregi sunt distruse de corupția din justiție. Aceste tragedii ne șochează, dar așa și nu vedem să fie pedepsiți corupții care au contribuit direct la crimă. Pentru că legea spune că numai judecătorii pot condamna definitiv judecătorii. Și, din ce se vede, sistemul justiției a decis să meargă împotriva tuturor cetățenilor și să lupte până la capăt în favoarea criminalilor. Ei se ascund în spatele independenței justiției. Dar independența justiției este pentru a aplica legea, nu pentru a proteja ilegalitățile judecătorilor. De aceea e atât de important să eliminăm judecătorii corupți din sistem.
— Cum a fost posibil ca la doi ani de guvernare PAS, aceste decizii să fie luate de Mariana Pitic, judecătoare celebră, după ce a cumpărat un Porsche cu 10 mii de lei și Tamara Chișcă-Doneva, care până nu demult avea dosar penal pentru îmbogățire ilicită (închis tot recent) și mai multe dosare pierdute la CtEDO?
— Guvernarea nu numește și nici nu dă afară judecători. Eu, în calitate de președinte, am refuzat să confirm în funcție mai mulți judecători în raport cu care există întrebări de integritate. Dar, conform legii, decizia finală aparține Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii corupți, inclusiv de la CSJ, pot fi dați afară doar de CSM sau în urma unor probe de la procuratură. CSM este abia la etapa de formare și urmărim atent să vedem dacă noua componență are caracter să facă curățenie în sistem, iar procuratura, chiar dacă vorbește despre problema judecătorilor corupți, nu-i trimite pe banca acuzaților. Instituțiile sunt încă dominate de corupți, sunt slabe. De aceea, este necesară evaluarea externă extraordinară a judecătorilor și procurorilor. Procesul de evaluare a judecătorilor de la CSJ începe în următoarele săptămâni.
— Ce lipsește pentru a duce reforma justiției la final? Lumea nu poate să înțeleagă de ce nu se reușește, din moment ce există un președinte, un premier și un parlament care, cel puțin la nivel declarativ, au aceleași scopuri și aceleași viziuni. Ce mai trebuie?
— E nevoie de timp și de unitate din partea tuturor celor care înțeleg cât de importantă este reforma justiției pentru prezentul și viitorul țării. E nevoie de mai mult curaj din partea celor onești din sistem. Oamenii integri din sistem trebuie să facă un pas în față și să lupte. Să lupte deschis, chiar dacă asta înseamnă că luptă împotriva colegilor proprii, să-și asume responsabilitatea, pentru ca cetățenilor noștri să li să se facă dreptate, pentru ca legea să fie respectată, pentru ca cei corupți să fie eliminați din sistem și chiar băgați la închisoare. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, va trebui să intervenim mai mult, mai dur. Noi construim un stat democratic și avem responsabilitatea să acționăm prin metode democratice. Dar cu fiecare obstacol pus de judecătorii corupți, cu fiecare abuz al acestora, necesitatea unor intervenții mai dure devine tot mai evidentă. Vom merge până la capăt, vom insista până vom scoate din sistem corupții. În același timp, pentru a reuși, trebuie să demonstrăm unitate. Nu există soluții miraculoase. Preluăm din experiența altor țări și învățăm din experiența proprie. Acolo unde lucrurile nu merg, le corectăm și avansăm.
Această luptă va fi una de durată. De exemplu, în Albania, procesul de curățare a sistemului judecătoresc a durat 8 ani. În România, din momentul inițierii reformării instituțiilor de combatere a corupției până la primele condamnări în cazuri de corupție mare au trecut aproape 10 ani. Noi nu avem acest răstimp, trebuie să ne mișcăm mai repede, inclusiv pentru că vrem să devenim țară membră a UE până la sfârșitul acestui deceniu, dar mai ales, pentru că moldovenii așteaptă să li se facă dreptate de prea multă vreme. În următorii doi ani trebuie să reușim să finalizăm procesul de curățare a sistemului.
— În același context, recent, inclusiv Veronica Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție, a criticat procesul de vetting, la care urmează să fie supuși peste 200 de procurori și circa 140 de judecători din funcțiile-cheie. Cum vedeți acele declarații venite de la șefa unei instituții- cheie în procesul de combatere a corupției din țara noastră și ce soluții sunt pentru a face ca lucrurile să meargă?
— Șefa Procuraturii Anticorupție recunoaște că sunt procurori corupți, inclusiv în instituția pe care o conduce. Vedem că procuratura nu se poate curăța de una singură. Iar țara nu are timp să mai aștepte niște ani în care dosarele procurorilor corupți se vor prăfui în judecată. Ei trebuie dați afară din procuratură cât mai urgent și opriți să ia mită și să protejeze hoții. Evaluarea externă extraordinară nu este ideală, dar este singura modalitate reală și credibilă de eliminare a corupților din sistem.
Se afirmă că mai mulți procurori vor pleca din sistem dacă vor fi obligați să treacă testul integrității. Acest lucru nu trebuie să ne sperie. Nu-i ținem cu de-a sila. Vom susține și vom motiva, inclusiv financiar, oamenii onești și cu adevărat dedicați muncii de procuror, judecător. Nu acceptăm șantajul celor care nu vor să-și demonstreze integritatea.
— Și în general, în ultimul timp, numele dnei Dragalin a apărut la pachet cu diverse acuzații, legate de diploma ei, de declarațiile ei de la acea ședință cu ofițeri ai CNA și procurori. Cum vedeți activitatea ei la un an de mandat? Așteptările pe care le aveați în privința Procuraturii Anticorupție cu dna Dragalin în frunte s-au confirmat sau credeți că este loc de mai bine?
— Doamna Dragalin a câștigat un concurs pentru a conduce cea mai importantă instituție de combatere a corupției. Șefa PA a identificat corect problema fundamentală și a expus-o public – corupția din interiorul procuraturii și sistemului judecătoresc. Așteptarea societății este ca această problemă să fie rezolvată. Trebuie să ne așteptăm ca oamenii care luptă cu adevărat cu corupția să fie atacați de cei care nu-și doresc schimbarea. De aceea, este important să ne consolidăm eforturile. Lupta cu corupția în Moldova are nevoie de efortul unit al tuturor celor care în mod sincer își doresc curățarea țării de corupție.
— În ultima perioadă a dispărut din spațiul public ideea anunțată de Dvs anterior – un DNA după modelul românesc și un Tribunal Anticorupție. Susțineți în continuare crearea acestor instituții sau ați renunțat, ținând cont că au fost voci critice, inclusiv în partidul de guvernare?
— Nu doar susțin crearea acestor instituții, dar insist că am avansat pe această cale. Acum câteva luni, experții Comitetului consultativ independent Anticorupție au făcut o analiză a arhitecturii instituțiilor de combatere a corupției în Moldova. Aceștia au recomandat separarea PA de CNA și consolidarea capacităților PA prin sporirea autonomiei și creșterea resurselor. Exact acesta este modelul pe care mergem și legea a fost modificată de Parlament în acest sens acum câteva zile. PA va obține autonomie și mai multe resurse pentru a se ocupa de corupția mare. Dar cei mai importanți sunt oamenii care vor lucra în PA. De ei depinde dacă această instituție va deveni un adevărat DNA sau nu.
Cu referire la Curtea Anticorupție, am expediat proiectul legii la Parlament și Comisiei de la Veneția pentru opinie. Proiectul este publicat pe pagina Parlamentului și a Președinției pentru comentarii. Curtea Anticorupție este gândită să crească viteza de examinare a cazurilor de corupție în instanță. Cetățenii au o așteptare legitimă – cei care au comis fraude, acte de corupție, să fie condamnați, să le fie confiscată averea dobândită ilegal, nu să meargă în instanță o dată la 2-3 luni ca la plimbare, după care să revină imediat la viața obișnuită în locuințele lor de lux sau să meargă în vacanțe scumpe.
— În ultima perioadă, criticile adresate Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) aflat la guvernare s-au întețit, în special cele legate de reforma justiției, care pare că eșuează pe zi ce trece. Ce a greșit PAS sau chiar Dvs. în această reformă? Poate ați mizat pe oameni greșiți pentru a o înfăptui?
— Nici eu și, presupun, nici colegii din Parlament, nu ne-am așteptat ca reforma justiției să fie una simplă și rapidă. Sunt câteva rezultate – revenirea aeroportului în administrarea statului, condamnarea unuia dintre figuranții furtului miliardului, dar acestea sunt puține. Înțeleg foarte bine frustrările oamenilor. Și noi suntem nemulțumiți, insistăm ca lucrurile să se întâmple mai repede, depunem eforturi considerabile, alocăm resurse. Sistemul totuși opune o rezistență mare. Guvernarea ține – așa cum și este normal într-o democrație – să respecte independența judecătorilor. Pe de altă parte, mulți dintre ei nu sunt independenți și se apară unul pe altul. Acest cerc vicios trebuie rupt.
Criticile la adresa guvernării sunt un lucru firesc. Mai ales, în contextul unor provocări externe semnificative și al problemelor interne dificile pe care trebuie să le rezolvăm. Suntem oameni onești, avem intenții bune, curaj și voință politică să facem lucrurile corect. Căutăm, încercăm, corectăm și mergem înainte. Reforma justiției este un efort complicat. E bine să avem o dezbatere publică constantă pe această reformă importantă. Dar e necesar să avem discuții serioase, nu superficiale. Problema adevărată este corupția foarte răspândită în sistem, controlul pe care continuă să-l exercite grupările corupte, profesionalismul scăzut, lipsa unei mase critice de oameni onești și curajoși, care să facă lucrurile să se schimbe în interior. Evaluarea externă va arăta cât de mare e problema corupției, putem ajunge în situația în care să trebuiască să înlocuim mai mult de jumătate din judecători. Și vom face acest lucru, chiar dacă asta va însemna o perioadă mai lungă de reconstruire a sistemului, până când oamenii noi vor obține experiența necesară. Judecătorii și procurorii corupți înțeleg că nu vor mai putea rămâne în sistem și se opun din răsputeri reformei. Noi intervenim și depășim această rezistență, în același timp respectând principiul independenței justiției. Este o reformă pe care nu o putem face cu toporul, respectiv, soluțiile nu sunt simple, e bine să înțelegem cu toții acest lucru și să ne angajăm într-un dialog constructiv și într-un efort de durată. Cu cât mai uniți suntem în acest efort, cu atât mai repede vom obține rezultate.
— Există din ce în ce mai multe informații că Vladimir Plahotniuc controlează din ce în ce mai multe procese politice și juridice din R. Moldova, inclusiv prin intermediul unor partide. Există riscul ca Plahotniuc, într-o formă sau alta, să revină la putere? Ce pot și trebuie să facă structurile statului ca să prevină asemenea riscuri?
— Noi, împreună cu cetățenii, l-am alungat pe Plahotniuc de la putere și am obținut sancționarea lui la nivel internațional. Nu exclud că unele partide politice de opoziție sunt controlate sau cooperează cu Plahotniuc, dar acestea nu influențează procesele politice la nivel național. Aceste partide trebuie deja să știe că finanțarea ilegală de care beneficiază poate să le scoată în afara legii. La fel, nu exclud că Plahotniuc mituiește judecători și procurori pentru a tergiversa examinarea dosarelor în care este vizat sau pentru a sabota reforma justiției. Tocmai de aceea, e nevoie de evaluarea externă a integrității judecătorilor și procurorilor și de excluderea acestora din sistem.
