Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, se va afla joi în vizită de lucru la București. Ea va fi primită la Palatul Cotroceni de omologul său Klaus Iohannis. Cei doi șefi de stat vor discuta proiecte comune de interes strategic, aderarea R. Moldova la UE, precum și despre războiul din Ucraina. Jurnalistul și analistul Mădălin Necșuțu într-un interviu cu colega Valentina Ursu explică de ce este importantă cooperarea moldo-română.
Mădălin Necșuțu: Vizita dnei Maia Sandu la Varșovia, o vizită, de altfel, inopinată, deoarece știm că marți dimineață a fost la Euronest la Chișinău, după care am văzut-o seara în capitala Poloniei, Varșovia, stând în primul rând cu lideri ai lumii occidentale, ai lumii libere și, mai mult decât atât, președintele american Joe Biden a făcut și o referire la Republica Moldova, la poporul Republicii Moldova și a spus că este foarte mândru de președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, cerând aplauze pentru dânsa. Acest gest propriu-zis putem să-l interpretăm ca un semnal imagologic că Republica Moldova este sub oblăduirea Occidentului, sub protecția Occidentului. Faptul că șeful de la Casa Albă a făcut referire la Moldova și dna Sandu a fost prezentă la acel discurs istoric pe care Joe Biden l-a rostit aseară la Varșovia arată interesul deosebit, în special pe linia de securitate a Occidentului față de Republica Moldova. Este cumva normal ca dna Sandu să ajungă și la București, ținând cont că principalele state ale NATO în flancul estic sunt Polonia și România, acesta este încă un semnal de securitate pe care Occidentul vrea să-l transmită Republicii Moldova și, in extenso, Rusiei față de intențiile pe care Rusia le developează tot mai des la Chișinău, de a destabiliza situația. De altfel, și dna Sandu a vorbit despre aceste lucruri săptămâna trecută, la începutul săptămânii, lucruri care s-au materializat. După cum am observat, unul dintre acei fani ai echipei de fotbal Partizan a fost reținut chiar în Serbia pentru proteste antiguvernamentale și atitudine pro-Kremlin. Vedem că situația de securitate este volatilă la Chișinău, Republica Moldova are nevoie de aliați puternici, Polonia este unul dintre ei și, cu precădere, România. De aceea vizita dnei Sandu la București se va axa, în special, pe probleme de securitate și de reconfirmări că România este alături de Republica Moldova și pe această dimensiune a securității. Cel mai probabil, vizita dnei Sandu va avea și un rol introductiv, dacă ținem cont că și dl Recean, noul premier al Republicii Moldova, urmează să ajungă la București în perioada următoare, nu știm dacă concomitent cu dna Sandu, dar este clar că dna Sandu are o imagine bună la București, se bucură de sprijinul Bucureștiului, nu e pentru prima dată când dna Sandu vine cu o serie de miniștri din cabinetul de la Chișinău, așadar este o garanție în plus a dialogului dezvoltat dintre România și Republica Moldova.
Vocea Basarabiei: Ceea ce am reținut eu, cel puțin de la șeful diplomației române, dar și de la alți demnitari de la București, ei propun intensificarea sprijinului european și chiar euroatlantic pentru Republica Moldova, dar și pentru alte state din această regiune care a fost dominată de Federația Rusă, Republica Moldova și Georgia, pentru întărirea capacităților acestor state de apărare, în special în contextul amplificării amenințărilor la adresa securității și a Republicii Moldova, dar nu doar. Cum trebuie să înțelegem noi intensificarea acestui sprijin euroatlantic?
Mădălin Necșuțu: Da, este adevărat, vedem o serie de aspecte care prezintă interes din partea Occidentului pe linie militară, sunt discuții, deocamdată, Republica Moldova trebuie să facă un fel de coș de armament de care are nevoie și Occidentul urmează ulterior să dea curs acestor nevoi ale Chișinăului. Este clar că și România este implicată în acest proces, nu știm cu ce ar putea ajuta exact România, dar se discută în mediile militare despre un ajutor consistent pentru Republica Moldova. De altfel, România a și donat o serie de echipamente militare neletale în Republica Moldova, dar cel mai mult, din ce cunoaștem, Republica Moldova are nevoie de sisteme de apărare antiaeriană, știm că România, de exemplu, și-a cumpărat o serie de echipamente noi, probabil putem specula că dna Sandu ar putea să roage România ca o parte din sistemele vechi antiaeriene să fie oferite poate Chișinăului. Vedem despre ce va fi vorba, dar este clar că Republica Moldova are nevoie de aceste echipamente militare venite fie din România, fie din alte țări occidentale pentru a-și întări capacitatea de apărare, nu pentru a se înarma, așa cum des auzim din partea propagandei ruse, ci doar pentru a-și asigura un minim de înzestrare militară. După cum știm, Armata Republicii Moldova a fost lăsată de izbeliște timp de 30 de ani pe acest sector al apărării și există o nevoie stringentă, mai ales acum în acest context tulbure regional, ca armata Republicii Moldova să fie pregătită, chiar dacă la un nivel minim, să respingă orice tipuri de atacuri. După cum vedem, Rusia nu intenționează să-și slăbească ofensiva în Ucraina, nu și-a abandonat niciodată planurile pentru Transnistria și această virtuală joncțiune cu trupele din Transnistria, pe care Rusia le păstrează ilegal în Republica Moldova. Așadar, pericolul la adresa Republicii Moldova nu a dispărut. Există o vorbă, paza bună trece primejdia rea, așa că, cred că Republica Moldova trebuie să-și întărească aceste capacități militare înainte, Doamne ferește, să poată fi victima unui atac din partea forțelor ruse.
Vocea Basarabiei: Republica Moldova se confruntă cu multe provocări, încearcă să le depășească și nu întârzie mâna de ajutor venită de peste Prut. Să vorbim și despre sprijinul consistent oferit de București Republicii Moldova, inclusiv prin intermediul acelei Platforme de Sprijin pentru Republica Moldova.
Mădălin Necșuțu: Într-adevăr, România, după cum știm, a fost pilonul principal în această acțiune. Împreună cu Germania și Franța, România a inițiat această platformă, au avut loc până acum 3 astfel de ședințe ale donatorilor, s-au strâns niște sume și niște promisiuni frumoase pentru Republica Moldova. Ceea ce trebuie spus este că fără un guvern proeuropean la Chișinău nu cred că s-ar fi reușit acest lucru. România a jucat un rol esențial în acest proces, după cum știm, cred că nu mai este deja o metaforă că Republica Moldova are două ministere de Externe, ne referim aici atât la Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău, cât și cel de la București, care promovează la unison și vedem din ce în ce mai des pe cei doi șefi ai diplomațiilor române și cea moldovenească mergând împreună la evenimente, iar ultimul dintre acestea a fost acest Consiliul al Afacerilor Externe al UE, acolo unde dl Nicu Popescu și dl Bogdan Aurescu au mers împreună, au ridicat probleme comune și, astfel, Republica Moldova beneficiază și de aportul Bucureștiului pe această dimensiune diplomatică, pentru acest lobby pe care România îl face neîncetat pentru Republica Moldova de a continua pe parcursul european și de a oferi totodată și expertiză la Chișinău, deoarece știm că România a trecut prin acest proces, are o experiență vastă în ceea ce înseamnă aderarea la Uniunea Europeană. Există experți foarte buni în România, care vin din ce în ce mai des la Chișinău și dau o mână de ajutor pe toate dimensiunile, pentru că, după cum știm, s-au format deja 33 de grupuri de lucru pe toate cele 33 de capitole de aderare pe care sperăm la sfârșitul acestui an ca Republica Moldova să le poată deschide cu Uniunea Europeană. Va fi nevoie în continuare de expertiza României și de experții din România ca să ajute aceste grupuri să funcționeze mai bine, să implementeze acele reforme și să armonizeze, totodată, legislația moldovenească cu cea europeană.
Vocea Basarabiei: În cooperarea moldo-română există mai multe proiecte, unele din ele deja se implementează și ne referim la cele din domeniul energetic, transporturi, sănătate, educație, mai sunt și altele, dar vreau să ne oprim un pic la dosarul energetic. Credeți că această disponibilitate pe care a arătat-o România va continua să ajute Republica Moldova să depășească criza energetică?
Mădălin Necșuțu: Da. În primul rând, avem un gazoduct perfect funcțional, chiar dacă el nu a fost folosit intens, dar atunci când a fost folosit și-a dovedit capacitățile tehnice. Deci, infrastructură există, deja Republica Moldova prin gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău este racordată la sistemul energetic european, e adevărat că există și acest tronson prin sud, numit gazoductul transbalcanic, de unde Republica Moldova la fel poate lua gaze prin intermediul României, deci avem, cel puțin, două surse de aprovizionare care trec pe teritoriul României. România a fost întotdeauna activă pe această parte de a ajuta Republica Moldova și ne amintim foarte bine la începutul acestei ierni cum România a ajutat cu un preț preferențial la energia electrică Republica Moldova să depășească acel moment de criză creat, evident, de aceeași Federație Rusă, care nu ezită niciodată să folosească această pârghie energetică împotriva Chișinăului. Mai nou, am văzut și un contract pe care România l-a semnat cu Azerbaidjanul pentru un volum anual de gaze de circa un miliard de metri cubi de gaz. Dacă ne gândim că România consumă în jur de 11-12 miliarde de metri cubi de gaz pe an, putem să presupunem că acel contract ar fi o rezervă mai degrabă pentru Republica Moldova în caz de avarie, decât pentru România, să-i asigure livrările de gaze. De asemenea, România, știm foarte bine, are mai multe rezerve de gaze, ne referim aici la depozitele subterane de la Caragea, din județul Buzău, care, după cum știm, este foarte aproape de granița cu Republica Moldova și ar putea fi exploatate în așa fel încât Republica Moldova să poată beneficia chiar de gaz românesc, fără alți intermediari și, totodată, mai există și aceste rezerve din Marea Neagră, care ar putea fi exploatate în anii ce vin. Așadar, surse de gaze există, există și voință politică atât la București, cât și la Chișinău, ceea ce este poate cel mai important lucru și atât timp cât la Chișinău vom avea un guvern proeuropean sunt convins că România va face tot posibilul să ajute din toate punctele de vedere Republica Moldova să-și asigure această securitate energetică. Ceea ce este foarte clar este că Republica Moldova nu va mai fi niciodată sută la sută dependentă de Gazprom, a făcut și Republica Moldova o serie de pași, a intrat pe această piață energetică internațională, pe OPCOM, poate procura energie electrică și de acolo. În privința gazelor, așa cum am vorbit, există rezerve și în România, România face diligențe și în alte țări pentru a asigura gazul necesar pentru Republica Moldova. Așadar, din acest punct de vedere, cred că lucrurile stau mult mai bine față de situația de anul trecut, așa că nu cred că vom mai avea crize majore. Și nu este vorba numai de România, este vorba de întreg arealul european. Știm foarte bine că Republica Moldova, de exemplu, a fost racordată la rețeaua energetică europeană ENTSO-E, deci poate primi energie electrică de oriunde din Uniunea Europeană prin intermediul sistemului energetic ENTSO-E. Așadar, cred că Republica Moldova este pe calea cea bună în ceea ce privește asigurarea securității energetice.
Vocea Basarabiei: Din câte am înțeles, Maia Sandu va discuta și cu președintele Iohannis, și cu premierul Ciucă, și la Camera Deputaților cu Marcel Ciolacu, dar la ce vreau să ne mai referim, dle Necșuțu, Maia Sandu merge la București tocmai când la Chișinău se discută mult, și nu doar la Chișinău, despre destabilizarea situației și, probabil, subiectul acesta va fi în actualitate pentru agenda Maiei Sandu la București, dar ce ar însemna pentru Vest o destabilizare în Republica Moldova?
Mădălin Necșuțu: Da, este foarte importantă păstrarea unui guvern proeuropean la Chișinău, nu doar Vestul, cred că și Ucraina, de fapt a și spus-o dl Zelenski textual că își dorește un guvern proeuropean la Chișinău. Sunt convins că toți acești parteneri occidentali ai Republicii Moldova vor încerca să păstreze acest statu-quo, nimeni nu vrea la Chișinău o răsturnare de guvern și sunt convins că toate resursele, fie cele la vedere, fie cele care sunt mai puțin la vedere, vor fi folosite tocmai pentru a preveni astfel de pericole, care, așa cum am văzut, se manifestă, în special, prin aceste proteste antiguvernamentale, făcute de un oligarh fugar, care concordă interesele Moscovei și de aici au venit și acele informații din Ucraina, de la președintele Zelenski, care a vorbit clar despre faptul că Ucraina a transmis o serie de informații, care ulterior s-au confirmat, că Rusia încearcă aceste destabilizări în Republica Moldova. Ceea ce este îmbucurător este faptul că Rusia are din ce în ce mai puține pârghii de influență la Chișinău, nu trebuie să subestimăm niciodată capacitatea de destabilizare a Rusiei, pentru că avem precedente. Dacă vă amintiți, în 2016, înainte de aderarea la NATO, în Muntenegru, de exemplu, a fost dejucată o tentativă similară. Rusia are experiență vastă în astfel de acțiuni, chiar și dacă ne aducem aminte de începerea conflictului din Afganistan, de pe vremea Uniunii Sovietice, tot printr-o lovitură de stat s-a început acel conflict. Așadar, știm foarte bine că aceste metode sunt uzitate de Rusia, nu cred că va face abstracție Republica Moldova de încercări ale Rusiei de destabilizare, depinde doar de autoritățile de la Chișinău, în primul rând, dar și de ajutorul partenerilor externi pentru a preveni astfel de incidente. După cum vedem, lucrurile sunt sub control, asta nu înseamnă că trebuie să ne relaxăm, pentru că sunt voci în societatea moldovenească, în special din zona propagandei ruse, care spun că aceste afirmații ale președintei Maia Sandu sunt exagerate. Nu sunt exagerate, s-a dovedit acest lucru prin mai multe acțiuni întreprinse de autorități. Pericolul este cât se poate de real și faptul că Republica Moldova ar putea sta relaxată în aceste vremuri este doar o tentativă a propagandei ruse de a încerca să abată atenția autorităților și a oamenilor de la aceste încercări pe care le face periodic în Republica Moldova, așa cum spuneam, în special prin intermediul acestor proteste.
Vocea Basarabiei: Și, pe final, o părere a dvs. – ce credeți despre politicienii care au pașaportul românesc în buzunar, dar sunt cei care sunt vocali și critică relația bună pe care o are Chișinăul cu Bucureștiul sau Chișinăul cu Occidentul?
Mădălin Necșuțu: Da, nu ne surprinde acest lucru, știm foarte bine că mulți chiar dintre politicienii din Republica Moldova și-au luat din oportunism astfel de pașapoarte, chiar a fost o declarație, dacă îmi aduc eu bine aminte, a fostului premier Chicu, care a spus textual că și-a luat pașaport românesc doar de interes de business și pentru a călători. Deci nu ne surprinde dualitatea unor politicieni de la Chișinău, ea a fost permanentă.
Vocea Basarabiei: Și în parlament, în opoziție sunt deputați care au pașaportul românesc, dar care au o atitudine rezervată față de adâncirea cooperării moldo-române.
Mădălin Necșuțu: Este adevărat, nu sunt decât niște oportuniști, așa au făcut întotdeauna. Cred că sunt vreo cinci deputați sau nu mai știu câți sunt exact din rândul Partidului Socialiștilor, când au fost întrebați despre acest aspect, dânșii au spus că ei au vrut să renunțe, dar nu îi lasă statul român. Eu mă îndoiesc că există o asemenea procedură în care statul român interzice unui cetățean al său să renunțe la cetățenia română. Așadar, vedem dualitatea aceasta, dacă vă aduceți aminte acea expresie de pe vremea regimului Voronin cu vițelul blând cu două mame, cam așa s-ar traduce și atitudinea acestor personaje, fie că cred în Rusia ca putere, fie că sunt doar niște idioți utili pe care Moscova îi folosește în tot felul de acțiuni la Chișinău, cert este că aceștia profită atât de statutul de cetățean român, cât și de relația bună sau aparent bună cu Rusia doar pentru câștiguri personale. Așadar, eu aș pune această chestiune mai degrabă pe seama unui oportunism din partea lor și știm foarte bine zicala rusă că una se vorbește, alta se gândește și cu totul alta se face. Cam așa fac și acești deputați din Parlamentul Republicii Moldova.
Vocea Basarabiei: Din ceea ce cunoașteți dvs., este adevărat că niciodată relația moldo-română nu a fost mai bună decât astăzi, ne referim la această perioadă de 31 de ani de independență?
Mădălin Necșuțu: Da, din ceea ce cunosc eu, într-adevăr, relația este la apogeu. Dacă până acum s-a mers pe acest lirism al poeziei, al apropierii dintre Republica Moldova și România, lucrurile astăzi devin concrete, se construiesc poduri fizice între Republica Moldova și România, sistemele informatice, de exemplu, sunt mai integrate ca oricând, avem acest gazoduct, se construiesc linii electrice care să lege România de Republica Moldova, sunt semne clare din punct de vedere economic că 25 la sută din exporturile moldovenești ajung în România, avem câteva mii de firme românești în Republica Moldova. De departe România este principalul partener comercial al Republicii Moldova și, mai ales, trebuie să menționăm aici că este un schimb bilateral echilibrat, raportul este aproape de 1 la 1 între ce importă și ce exportă Republica Moldova în România, ceea ce pune bazele unei relații solide, corecte și cred că lucrurile nu pot decât să avanseze din acest punct în care se află astăzi. De altfel, am văzut o atitudine întotdeauna binevoitoare a acestui guvern proeuropean de la Chișinău, mulți dintre ei, așa cum ați menționat și dvs., sunt cetățeni români nu numai în acte, dar sunt și în suflet, așa că probabil relația nu poate merge decât mai departe și am văzut faptul că la București, în ciuda conflictelor politicii interne din România, atitudinea față de Republica Moldova din partea tuturor partidelor a rămas, în principiu, aceeași, sunt mesaje de susținere întotdeauna, indiferent dacă vorbim de opoziție sau de putere, așa că politica României față de Republica Moldova este una constantă și mă bucur să sesizez că în ultimii ani și cea de la Chișinău față de România a fost una constantă.