Din toamnă, fiecare familie va putea cumpăra circa trei metri steri de lemne, la prețul de anul trecut, iar în decembrie – a doua tranșă, în funcție de stocurile disponibile. Este una din prevederile planului Executivului pentru asigurarea cetățenilor cu lemne de foc pentru sezonul rece. Secretara de stat al Ministerului Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov dă asigurari că lemne ajung pentru toată lumea.
Vocea Basarabiei: Eu m-am uitat peste obiectivele pe care și le propune Ministerul Mediului și am regăsit în rândul acestor obiective și dezvoltarea durabilă a sectorului forestier în vederea extinderii suprafeței de vegetație și a ariilor naturale protejate, creșterea suprafețelor pădurilor cu cel puțin 100.000 de hectare până în 2030, dar de ce vreau să abordăm acest subiect? Vine iarna, atât de mult se vorbește astăzi despre asigurarea cetățenilor cu masă lemnoasă, cum se rezolvă problema aceasta? Am auzit foarte multe lucruri despre ceea ce se întâmplă astăzi: că se taie ilegal în pădure, că cineva face acum mari rezerve de cantități, ca ulterior să speculeze, inclusiv cu prețul, și cetățeanul atunci când va avea nevoie, el o să renunțe poate și la bucata de pâine și la ce pune pe pâine doar ca să aibă încălzire la iarnă.
Iordanca-Rodica Iordanov: Da, dvs. ați atins foarte multe întrebări. Doar 11,2% din teritoriul R. Moldova, atât sunt terenurile împădurite, dar, în situația restabilirii fondului forestier al R. Moldova și extinderii suprafețelor, noi am fi vrut până în anul 2033 deja să avem acele 15% de teren împădurit cu păduri frumoase, sănătoase, cu păduri pline. Bine, avem în realitate criza energetică și aici un pic se bate cap în cap – pe de o parte, plantăm, facem obiectivele de plantare, pe de altă parte, suntem în situația în care trebuie să asigurăm cetățeanul cu masă lemnoasă. Trebuie să înțelegem un aspect, că la momentul de față acele tăieri legale, planificate se încadrează în planurile care au fost și până la criza energetică. Deci nu se taie în surplus, planul este pentru cinci ani, un an deja a expirat, acum suntem în al doilea an și din cauza crizei energetice noi tăiem ceea ce este planificat pentru anul doi, nu se taie, deci să nu creadă lumea că noi acum din 11% în decurs de un an facem numai 9 sau 10%. Nu aceasta este tendința. Ați atins și întrebarea referitoare la tăierile ilegale. Da, ele există, noi recunoaștem, încercăm să facem față acestei provocări, prin decizia Comisiei pentru Situații Excepționale din data de 8 august avem deja condiții ca Inspectoratul pentru Protecția Mediului să facă controale unde se taie și cum se taie. Chiar dacă procesul de eliberare a autorizațiilor va fi un pic mai simplu, controlul nimeni nu l-a exclus, responsabilitatea întreprinderilor silvice nu s-a exclus și, mai mult ca atât, controlul pe procesul de repartizare a lemnului de foc va fi instituit prin monitorizarea permanentă, prin acele date care vor fi plasate permanent și prin acele controale inopinate care vor fi realizate. Noi planificăm să avem o linie verde deschisă, acum se lucrează la ea, și cetățeanul va putea să apeleze la această linie deschisă și atunci când va avea inclusiv informații despre tăieri ilegale, îl vom îndemna să vină cu aceste apeluri.
Vocea Basarabiei: Dna Iordanov, știți ce m-a surprins cel mai mult? Faptul că Biroul Național de Statistică arată o situație și că Moldsilva vorbește despre o cu totul altă situație și că acest decalaj ar fi foarte mare între ceea ce ne spune Biroul Național de Statistică și ceea ce încearcă să promoveze Moldsilva. Cine intervine și cine spune la modul concret care este situația reală?
Iordanca-Rodica Iordanov: Da, noi atunci când am lucrat la acel ordin al Ministerului Mediului și când am adus argumentările la fel ne-am ciocnit cu aceste date totalmente diferite și, reieșind din situația reală, am zis că punem în funcțiune procesul de eliberare a lemnului de foc, fiindcă aceasta este o prioritate și din cauza că s-a creat această situație, că lumea a intrat în panică, că va rămâne fără lemn de foc.
Vocea Basarabiei: Și acum este în panică.
Iordanca-Rodica Iordanov: Dar vreau chiar aici să deschid paranteza, dacă îmi permiteți, nu trebuie să existe această panică, lemn de foc există destul.
Vocea Basarabiei: Când există panică, se ridică prețurile; când se ridică prețurile, apar nemulțumirile oamenilor.
Iordanca-Rodica Iordanov: Nu admitem aceste ridicări. Prin ordinul ministrului și Hotărârea de guvern care va intra în vigoare în august 2022 privind pregătirea pentru sezonul rece 2022-2023, prețul de vânzare a unui metru stern în funcție de faptul că e lemn dur sau e lemn moale este stabilit deja, el este pre-stabilit. Prețurile pot să crească doar în funcție de costurile la carburanți.
Vocea Basarabiei: Dar care e prețul?
Iordanca-Rodica Iordanov: Prețul maxim este de 710 lei pentru un metru stern de lemn.
Vocea Basarabiei: Dar el la modul real a ajuns să depășească și mia de lei?
Iordanca-Rodica Iordanov: Din cauză că până la aceste decizii s-au făcut foarte multe speculații. Lumea doar e foarte conștientă că intrăm într-o perioadă grea energetică și mulți dintre agenții economici sau așa-numiții intermediari s-au folosit de aceste momente și au procurat stocuri de lemn cu intenția ca să-l vândă ulterior. Pentru persoanele vulnerabile, prețul la vânzare nu poate categoric să fie mărit, asta este expres prevăzut.
Vocea Basarabiei: Știți ce spune simplul cetățean? Că la micile ecrane se vorbește frumos, dar în realitate el se confruntă cu adevăratele probleme și acolo nimeni nu-i mai explică de ce și pentru ce.
Iordanca-Rodica Iordanov: Aveți perfectă dreptate. Am luat în considerare și acest aspect mai ales ultimele zile, când a apărut foarte mare presiune pe noi. Acum suntem în proces de elaborare a unei circulare care va fi emisă de către Agenția Moldsilva către toate întreprinderile silvice, în care se va pune pe puncte ce este corect, cum se lucrează, cum trebuie să fie achitat, cum se deservește, cum se eliberează, în baza căror acte, deci totul să fie ca întreprinderea silvică să cunoască și să informeze. La fel, noi am avut vinerea trecută o ședință foarte mare cu primarii din R. Moldova, peste 800 de primari au participat la ședința în care s-a explicat punct cu punct, pas cu pas cum se va lucra în acest exercițiu de atribuire a lemnului de foc. Evident că sunt nemulțumiri, evident că sunt neclarități și nedreptăți, dar noi suntem deschiși să lucrăm. Una la mână: noi nu ne ascundem. Doi: noi vrem să contracarăm nedreptățile și chiar rugăm să fim informați unde există aceste nedreptăți, unde apar acei intermediari, fiindcă noi nu suntem în teritoriu, avem reprezentanții guvernului în teritoriu, avem autoritățile publice locale și avem întreprinderile silvice, inclusiv cetățeanul. Deci, toți trebuie să înțeleagă că noi trebuie să fim solidari, fiindcă criza energetică ne afectează pe toți, avem persoane care sunt mai vulnerabile, persoane cu un venit mai mic care nu vor face față, de aceea ei sunt prioritari. Lemn ajunge pentru toți și, mai mult ca atât, ținând cont de faptul că suntem în grabă de a asigura până la începerea sezonului rece, noi am zis că mergem acum să-i asigurăm pe toți minimum cu acei trei metri stern de lemn și să dăm posibilitate deja și autoritățile să elibereze autorizații, fiindcă acum se taie în baza autorizațiilor emise până la momentul de față, că nu s-a oprit procesul. Deci să nu creadă lumea că noi până acum nu am tăiat, nu am făcut și acum, începând cu data de 8, începem lucrările, nu, lucrările au fost, pur și simplu mecanismul de aranjare a lucrurilor acum se aprobă prin decizia Comisiei pentru Situații Excepționale, prin hotărârea guvernului și prin ordinul ministrului.
Vocea Basarabiei: Probabil, contați și pe responsabilitatea primarilor?
Iordanca-Rodica Iordanov: Foarte mult contăm.
Vocea Basarabiei: Iar dacă îi întrebați pe cetățeni eventual despre ocolul silvic de unde pot ei să se asigure cu lemne pentru iarnă, o să vă spună că și pădurarul, în funcție de preferințele lui, oferă unuia avantaje, iar pe altul îl dezavantajează.
Iordanca-Rodica Iordanov: Am soluționat și această întrebare și e adevărat, noi contăm nu numai pe responsabilitate, dar și pe conlucrarea cu autoritățile publice locale, pe dialog, fiindcă trebuie să înțelegem că, aruncând cu pietre unul în altul, noi nu vom ajuta cetățeanul. Noi trebuie să mergem împreună, să înțelegem unde am făcut gafe, să venim cu soluții și să le remediem cât este posibil de repede, fiindcă e ușor a arunca cuvinte jignitoare sau învinuiri, dar a soluționa e mult mai complicat, de aceea când mai multă lume găsește soluții e ușor de a le implementa. Referitor la cetățean și la, cum ați menționat dvs., pădurar, iarăși deschid parantezele, noi nu avem o abordare că pădurarii sunt persoane incorecte, care au un nivel înalt de coruptibilitate sau nu sunt persoane la locul potrivit, majoritatea dintre ei sunt persoane care sunt pe poziția că pădurea trebuie protejată, sunt cei care vor să păstreze pădurea și să lucreze în beneficiul mediului, ca să-i evităm pe cei care au umblat cu lucruri incorecte și cu favorizări.
Vocea Basarabiei: Și nu doar cu lucruri incorecte, dar chiar cu corupția mare, pentru că mulți au dat în arendă suprafețe în mijlocul pădurii, unde s-au ridicat castele.
Iordanca-Rodica Iordanov: Vă zic și despre aceasta. Important este că procurările se fac doar la întreprindere, nu la pădurar, doar la întreprindere.
Vocea Basarabiei: Ați reglementat acest lucru și cetățeanul știe că nu trebuie să se adreseze pădurarului?
Iordanca-Rodica Iordanov: Poate să se adreseze pădurarului doar din punct de vedere unde se află aceste stocuri, dacă sunt stocuri, cum să ajungă în pădure, dar nicidecum din punctul de vedere al faptului că, uite, îți dau banul, vinde-mi ș.a.m.d. Aceste aspecte sunt categoric interzise. Mai mult ca atât, vânzările se fac doar în bază de factură. În factură trebuie să fie indicat numele familiei, gospodăriei care procură acest metru stern de lemn. Deci și acest aspect am încercat să-l aducem clar pentru cetățeni, de aceea posibil au și apărut aceste neclarități, de ce trebuie să se ducă la întreprinderea silvică sau la ocolul silvic, fiindcă până acum nu s-a practicat așa ceva sau puțini au practicat.
Vocea Basarabiei: Dacă ați făcut ordine în evidența a aceea ce s-a construit în mijlocul pădurii – pe drept, pe nedrept -, că și acolo iarăși știți că relația asta de cumetrism, nănășism sau clientelă politică a fost la ea acasă?
Iordanca-Rodica Iordanov: A fost, dar eu sper că ea nu va reveni, fiindcă în cazul în care acum fiind ambițioși vrem să facem ordine în aspectele de construcții ilegale în pădure și să aducem procesele până la demolare.
Vocea Basarabiei: Credeți că se va ajunge să fie demolată vreo casă din astea construite cu două-trei etaje?
Iordanca-Rodica Iordanov: Avem o situație când persoanele și-au perfectat actele…
Vocea Basarabiei: Și a făcut, chipurile, în baza normei legale și el atunci câștigă orice proces pe care ar vrea să-l intenteze organele de drept.
Iordanca-Rodica Iordanov: Exact. Și aici nu avem o procedură și nu avem mecanismele necesare ca să aducem terenurile înapoi în fondul silvic, dar cele care au rămas în fondul silvic, acelea sunt deja în proces de examinare. Inspectoratul pentru Protecția Mediului face controale, le identifică și facem acțiuni fie la procuratură, fie în instanța de judecată, după caz. Deci, astfel de cazuri deja avem.
Vocea Basarabiei: Dar mai este încă de lucru, da?
Iordanca-Rodica Iordanov: În realitate e foarte mult de lucru. Ca să vă puteți imagina, domeniul mediului nu a fost o prioritate nici în perioada sovietică, fiindcă în perioada sovietică foarte des se zicea: „După mine, măcar potopul”.
Vocea Basarabiei: Dar în 31 de ani de independență, autoritățile statului au trebuit totuși să ia în grija lor și această problemă, doar toată lumea are nevoie de aer curat, de apă curată, de sol curat?
Iordanca-Rodica Iordanov: Pe timpuri am avut o experiență cu un viceministru, care a zis: „Întâi să facem reformă în economie și apoi ne vom gândi la voi, la mediu”. Acum, având o relație de cooperare cu domeniul economiei, cred că aceste abordări nu vor mai fi aplicate și chiar trebuie să recunoaștem că programul care a fost lansat ieri de către Organizația de Dezvoltare în Afaceri (ODA în baza fostului ODIMM) este în domeniul retehnologizării, care ține nemijlocit de domeniul mediului, unde agenții economici care vor să se conformeze pot să aplice la acest program pentru a-și schimba tehnologia, echipamentul sau a le îmbunătăți. Iată aici este o cale foarte frumoasă, acum avem și programe comune cu domeniul economiei și sperăm că vom ține pasul împreună și vom fi susținători și pe procesul de dezvoltare, dar cel mai important, vom ține cont de aspectele de protecție a mediului.
Vocea Basarabiei: Mai am multe întrebări, dar să le trecem în revistă măcar pe câteva. A fost adoptată Legea cu privire la reglementarea și controlul organismelor modificate genetic, publicată recent. Reprezintă ceva nou pentru R. Moldova?
Iordanca-Rodica Iordanov: Nou ar fi că este conformă directivelor europene, ne aliniem la cerințele Uniunii Europene și, respectiv, la activitățile de import/export care sunt pe piața Uniunii Europene și, totodată, aducem corectitudine și claritate în procesul de reglementare. Noi cunoaștem foarte bine că produsele genetic modificate nu sunt până la urmă cercetate, dar din cauză că noi vrem să ne protejăm și mediul, biodiversitatea și sănătatea noastră trebuie să existe un control. Iată acest control se instituie prin intermediul legii respective. La momentul de față, noi avem mecanismul și se mai fac importuri, în special de șrot de soia, care este folosit în domeniul zootehniei, fiindcă nu avem destul, dar odată ce se va dezvolta sectorul de producere a soiei în R. Moldova ca să înceapă să acopere necesitățile inclusiv în domeniul zootehniei, astfel de exporturi se vor reduce. Cel mai important la momentul de față în domeniul organismelor genetic modificate este să nu admitem folosirea acestora în agricultură prin cultivare. Și aici trasabilitatea este foarte importantă. La momentul de față, oficial nu s-au importat semințe genetic modificate, dar nu avem certitudinea că nu s-au importat ilegal cu țâra, în săculețe. Nu avem astfel de mecanisme de control, dar riscurile acestea există în toată lumea. Sperăm că agricultorii noștri vor fi foarte conștienți și nu vor merge la astfel de încălcări și, respectiv, trebuie să lucrăm cu Serviciul vamal, ca să avem mecanisme de control la vamă.
Vocea Basarabiei: Este o claritate cum va activa în continuare uzina metalurgică de la Râbnița, pentru că s-a discutat mult pe marginea acestui subiect: că a fost sprijin din partea Bruxelles-ului, că autoritățile de la Chișinău ar fi cedat în favoarea regimului secesionist de la Tiraspol, că totuși această uzină poluează aerul și ar trebui să fiți mai mult preocupați de acest aspect. Cum vedeți dvs. deznodământul acestei probleme?
Iordanca-Rodica Iordanov: Eu vreau să spun că noi, de fapt, prin impunerea și cererea către uzina metalurgică de la Râbnița, dar și față de celelalte uzine – că mai avem încă două surse foarte mari de poluare, cum ar fi uzina de ciment și uzina de cărămidă – cererea noastră este ca ei să se conformeze cerințelor de mediu. De aceea se cere foarte mult ca aceste uzine să aibă autorizație de mediu și tot procesul de verificare, evaluare până la eliberarea autorizațiilor, fiindcă în caz contrar nu vom face față procesului de asigurare a calității aerului și noi avem foarte multe solicitări din partea cetățenilor R. Moldova de pe ambele maluri care se plâng pe calitatea aerului. Respectiv, pentru a avea un sistem de monitorizare, control, impunere, contracarare, noi trebuie să avem un mecanism de autorizare. Iată cu acest mecanism acum suntem în proces de implementare..
Vocea Basarabiei: Eu știu că intenția era ca să fie inclusiv stabilită o perioadă de cinci ani de zile ca să fie claritate. Până unde ați ajuns?
Iordanca-Rodica Iordanov: Noi nu am avut o discuție profundă pe acest termen de cinci ani, dar noi suntem foarte fermi pe poziția noastră, noi, domeniul mediului, că agenții economici, indiferent pe care mal se află, ei trebuie să se conformeze cerințelor de mediu, ceea ce ar însemna să dețină autorizație, să se înregistreze în procesul de raportare, să aibă tehnologii de monitorizare și, mai mult ca atât, să plătească la bugetul de stat pentru poluarea mediului.
Vocea Basarabiei: Iată acest aspect pare-se că rămâne cel mai vulnerabil în timpul negocierilor.
Iordanca-Rodica Iordanov: Cel mai vulnerabil, e adevărat.
Vocea Basarabiei: Dar și autoritățile de la Chișinău au cedat doar pentru simplul motiv că populația trebuie să fie asigurată cu curent electric de la centrala de la Cuciurgan.
Iordanca-Rodica Iordanov: Eu nu aș zice că au cedat; au mers la o negociere ținând cont de condițiile existente, dar repet încă o dată: atâta timp cât aceste companii nu se conformează, nu vor avea autorizații de folosire. Când se conformează, prezintă documente, prezintă tehnologii, atunci ei vor avea aceste autorizații.
Vocea Basarabiei: Bine, dar până nu demult se zicea că totuși se încalcă parametrii stabiliți?
Iordanca-Rodica Iordanov: Până la momentul de față, noi declaram că este o poluare din partea stângă a Nistrului din cauză că nu exista niciun mecanism de control. Noi nu cunoșteam care sunt procesele tehnologice, nu cunoșteam dacă există vreun sistem de monitorizare, noi doar vedeam acel fum negru care iese din hornurile de la aceste uzine. Acum, ca să-i putem sancționa, ca să cerem sau să putem face anumite interdicții trebuie să avem un mecanism de control, și anume această autorizație trebuie să existe, iar ei trebuie să se conformeze. Și asta-i pentru toți, eu nu vreau să focusez discuția doar pe o uzină, dar inclusiv cea de ciment, inclusiv cea de cărămidă și celelalte care există pe teritoriul R. Moldova, fiindcă nu este corect că o uzină din partea dreaptă a Nistrului se conformează, are un laborator performant, își schimbă filtrele la fiecare perioadă când este necesar și este blamată pentru faptul că poluează mediul.