Aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) reprezintă un exercițiu de importanță națională, un proiect de țară, un pas esențial în contextul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. O spune guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu.
Este vorba despre o etapă nouă în dezvoltarea infrastructurii de plăți, prin deschiderea granițelor către o piață a plăților fără bariere, care vine să aducă cetățenilor Republicii Moldova plăți fără numerar în euro către și dinspre spațiul european mult mai sigure, rapide și comode.
Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței „Aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro – Realizări și perspective”, organizată joi la Chișinău. Guvernatorul a precizat că aderarea Republicii Moldova la SEPA este un proces complex. Acesta presupune activități comune și coordonate din partea mai multor autorități.
„Putem spune cu încredere că sistemul financiar din Republica Moldova a ajuns la un nivel de maturitate suficientă pentru a dezvolta un parteneriat cu comunitatea financiar-bancară din Uniunea Europeană, în special în domeniul dezvoltării sistemelor de plăți. Relațiile economice puternice care s-au dezvoltat în ultimii ani între Republica Moldova și UE reprezintă un argument suplimentar care justifică eforturile pentru a deveni un stat care face parte din aria geografică SEPA”, a declarat Octavian Armașu, potrivit IPN.
Prezentă la eveniment, premierul Natalia Gavrilița a menționat că integrarea europeană înseamnă bunăstare, justiție dreaptă, reguli clare, instituții transparente.
„Când vorbim despre aderarea la SEPA, acesta pare un lucru mai tehnic. Dar, ca să ne înțeleagă toți cetățenii, haideți să ne gândim cât progres va fi după ce remitențele transmise prin microbuze, rude sau alte căi vor trece la transferuri bancare ieftine, fără comisioane etc.”, a spus Natalia Gavrilița.
Potrivit premierului, avantajele sunt nu doar pentru moldovenii stabiliți în țările care sunt parte a Zonei Unice de Plăți în Euro, dar și pentru mediul de afaceri.
„Aderarea la SEPA nu este un proces ușor, fiind necesare eforturi tehnice, normative și financiare. Din partea executivului vom face absolut tot ce ne stă în puteri ca să facilităm acest proces, să-l accelerăm și să-l aducem cât mai aproape de realitate”, a mai spus premierul.
Șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Jānis Mazeiks, a menționat că Uniunea Europeană este un partener de lungă durată în beneficiului mediului de afaceri și al cetățenilor din Republica Moldova.
„Am făcut aceasta prin participarea directă în diferite inițiative, inclusiv prin misiuni de asistență a experților, dar și prin acordarea sprijinului financiar”, a remarcat diplomatul european.
Leonardo Badea, viceguvernator al Băncii Naționale a României, a declarat că modernizarea sistemului financiar-bancar al Republicii Moldova a înregistrat progrese notabile.
„Cei peste 30 de ani de strânsă cooperare instituțională bilaterală dintre BNM și BCR, evidențiată de parteneriatele strategice pentru dezvoltarea și extinderea cooperării din domeniile de interes reciprocă, reprezintă un factor major de progres pentru acest proiect, dar și pentru cele viitoare. Pentru România, acest proiect vine ca o continuare naturală a efortului derulat de-a lungul acestor decenii de sprijinire a parcursului european, spre modernizare, deschidere și creștere a Republicii Moldova”, a mai spus viceguvernatorul român.
Etienne Goosse, director general al Consiliului European de Plăți, a precizat că SEPA cuprinde nu doar Uniunea Europeană, membre fiind și state care nu sunt parte a UE. „Plățile reprezintă sângele, oxigenul economiei. Ele trebuie să fie securizate într-un mod rezilient și eficient, astfel încât să aibă elementul cheie – încrederea consumatorului”, a mai spus Etienne Goosse.
Conferința este organizată în cadrul proiectului Twinning „Consolidarea supravegherii, guvernanței corporative și gestionării riscurilor în sectorul financiar”, finanțat de Uniunea Europeană.
