Transmiterea bunurilor și terenurilor spitalelor raionale din proprietatea administrațiilor locale în cea a statului va fi exclusă din proiectul de lege prin care toate spitalele raionale ar urma să fie resubordonate Ministerului Sănătății, a anunțat deputatul PAS, Dan Perciun, unul dintre autorii inițiativei.
„Proprietatea o să rămână la nivel local, acolo unde și a fost, dar păstrăm aspectele legate de resubordonare pentru că acesta este instrumentul pe care noi îl vedem pentru a asigura regionalizarea serviciilor și o posibilitate de a avea o gestiune sistemică a rețelei spitalicești”, a precizat Perciun, marți, 20 decembrie, în cadrul consultărilor publice pe marginea proiectului.
Dincolo de controversele pe care le-a astârnit, transmiterea proprietăților ar fi problematică, a recunoscut deputatul. „O să fie foarte multe probleme legate de transferul proprietăților, de la nedelimitări de terenuri și până la creditele care deja au fost contractate și nu e clar cine și cum o să le restituie. O să mai discutăm cu Ministerul, înainte de lectura a doua, dar asta este poziția mea și eu o să insist ca să renunțăm la aspectul legat de proprietate”, a explicat Dan Perciun.
„Deposedarea raioanelor de proprietăți este anticonstituțională”
Mai mulți președinți de raioane au invocat că naționalizarea bunurilor spitalelor ar fi neconstituțională întrucât ar încălca dreptul la proprietate, autonomia locală și descentralizarea administrativă. „Deposedarea de proprietate este anticonstituțională fiindcă atât timp cât nu sunt lichidate raioanele, nimeni nu poate să ne deposedeze de proprietăți, prin derogări de la alte legi”, a explicat Mihai Olărescu, președintele raionului Cimișlia. „Soluția este ca Ministerul să ia în gestiune spitalele, să ne demonstreze că le poate administra mai bine și, de comun acord, să investim în ele”, a propus funcționarul. „Noi acum gestionăm școlile, deși ele se află în proprietatea primăriilor, și nimeni niciodată nu ne-a interzis să investim în aceste școli. În fiecare an facem investiții capitale și merge foarte bine gestiunea”, a adăugat Mihai Olărescu.
„Noi nu retrăim de proprietățile acestor spitale, că nu o să le iau eu sau copiii mei acasă. Dar este un risc. Înstrăinarea unei proprietăți într-o administrație publică locală este decizia unei comunități întregi. Iar înstrăinarea unei proprietăți care se decide la Minister sau la Agenția Proprietăți Publice este doar semnătura unui pix”, a menționat Ion Cojocari, președintele raionului Glodeni. „Spuneți că vreți să investiți milioane, să aduceți cadre medicale, să îmbunătățiți managementul. Ce încurcă acum Ministerului să facă acest lucru? Există toate mecanismele. Este oare mai ușor să modifici cinci-șase legi ca să treci în proprietatea statului sau e mai ușor să modifici o lege în care să permiți ministerului sau altor instituții de stat să finanțeze spitalele raionale?”, a adăugat Cojocari.
„Este un atac raider sau, în termen mai diplomatic, o expropriere”
Constituționalitatea proiectului de lege a fost pusă la îndoială și de Boris Gîlcă, șeful direcției asistență medicală și socială a municipiului Chișinău. „Lezează în mod grav atribuțiile și drepturile administrațiilor publice locale. De fapt, este o preluare unilaterală și totalmente abuzivă a proprietății publice a raioanelor fără n ici un fel de acord. În termen penal, se numește atac raider. În termen mai diplomatic, este o expropriere a proprietății”, a spus Boris Gîlcă. „Înainte de această reformă, în capul mesei ar trebui pusă reforma teritorial administrativă și atunci de la sine vor dispărea aceste discuții”, a explicat Gîlcă. El a precizat că nu se opune reformei spitalicești, dar a criticat inclusiv modul în care aceasta a fost inițiată și promovată. „Proiectul a fost votat în prima lectură fără a avea avizul guvernului și raportul de expertiză anticorupție, care este obligatoriu. Proiectul se promovează în mod netransparent și cu grave abateri de la legislație”, a precizat funcționarul. „E nevoie de un moratoriu, de o extindere a perioadei de consultări și cu siguranță vom găsi o soluție”, a concluzionat Boris Gîlcă.
Moratoriu până la găsirea unui consens larg
Amânarea reformei spitalelor raionale a fost cerută și de Oleg Lozan, directorul Școlii de managament în sănătate publice. „Propunem anunțarea unui moratoriu pe acest subiect timp de 6-9 luni sau până la obținerea viziunii în care s-ar regăsi majoritatea doleanțelor tuturor celor implicați”, a menționat expertul.
„Se creează impresia că noi „reformăm” ce putem, nu și ceea ce trebuie. Este oare schimbarea fondatorului spitalelor o reformă reală a sistemului sănătății? Ea ar fi fost în cel mai bun caz o precondiție a reformei, dacă ar fi fost demonstrată, argumentată, cu dovezi solide, cu opțiuni de dezvoltare. Există oare cel puțin un concept de reformă spitalicească, o viziune cum va arăta viitorul sistem spitalicesc? În ce constă el? Cum va interacționa el cu alte niveluri de Asistență Medicală? Există calcule, pronosticuri, beneficii, pe termen scurt, mediu, lung? Răspunsul este nu”, a explicat Lozan.
„Avem o inițiativă care nu este o prioritate evidentă. Nu este o reformă. Nu este legală. Nu este transparentă. Nu este parte a unei viziuni clare. Nu este lansată la timpul oportun și nu are suportul celor mai importanți parteneri. Acest proiect are beneficii iluzorii cu riscuri iminente de eșec, de fragmentare, discreditare, și lipsa de încredere în autorități centrale ale statutului”, a insistat expertul. Potrivit lui,
„ministerul trebuie să vadă sistemul în întregime, nu instituția, să creeze legi și reguli de funcționare ale unui sistem, dar nu să-i preia elementele lui”.
„Nimeni nu se pronunță contra reformei. În primul rând, porniți de la un studiu de fezabilitate. Elaborați conceptul și strategia de reformare a sectorului spitalicesc cu implicarea tuturor factorilor de decizie, inclusiv APL. Poate o ieșire din situație ar fi introducerea acestui moratoriu și, la prima etapă, să majorăm cota investițiilor în domeniul medicinii din bugetul de stat”, a propus Iurie Ostavciuc, vicepreședintele raionului Drochia.
„De 30 de ani suntem meșteri la discutat și la nefăcut prea multe”
Ideea unui moratoriu pe această reformă a fost respinsă categoric de autorii inițiativei și de Ministra sănătății Ala Nemerenco. „Cetățenii așteaptă servicii mai bune. Ei nu au cînd să aștepte studii de fezabilitate. Noi am avut anterior hartă de parcurs și au survenit aceleași moratorii. Am trecut deja prin asta. Iar dacă iarăși o să stăm și o să discutăm încă vreo trei ani și o să punem moratorii, o să decedeze încă tare mulți pacienți. Suntem meșteri la discutat”, a menționat ministra.
Ala Nemerenco a precizat că resubordonarea spitalelor raionale este doar un prim pas în reformarea mai amplă a sistemului spitalicesc, a rețelei de spitale, care va include și construcția a două spitale regionale. „Acum facem o analiză și avem experți din afara țării care analizează capacitatea tuturor spitalelor republicane, municipale, raionale și cum să descurcă acestea cu finanțările pe care le au. Și vreau să vă spun că noi plătim vântul în spitale”, a declarat ministra. „În spitalele raionale avem la moment 6.000 de paturi. Este un fond imens de paturi care nu lucrează în folosul cetățenilor. Și nu este din vina autorităților locale sau a directorilor de spitale. Este consecința faptului că noi de 30 de ani suntem meșteri la discutat și la nefăcut prea multe”, a precizat Ala Nemerenco.
Sprijinind intenția ministerului, directorul Institutului de Medicină Urgentă, Mihai Ciocanu, fost vice-ministrul al sănătății, a menționat, între altele, că restructurarea sistemului spitalicesc nu mai poate fi amânată așa cum s-a întâmplat în ultimii ani. „Despre asta se discută de 11 ani cel puțin și de fiecare dată apar diverse probleme, interese, neamuri, rude angajate nu știu pe unde. Din această cauză nu a mers nici o inițiativă a ministerului”, a precizat Ciocanu. „Anual avem 10.778 de cazuri de mortalitate evitabilă, sub 75 de ani. Asta reprezintă aproximativ un sfert din toți pacienții care decedează. Aceste decese ar fi putut fi evitate dacă am fi avut o structură de spitale care să răspundă acestor pacienți. Pacienții noștri nimeresc în spitale care nu au infrastructură și capacități pentru acordarea serviciilor medicale contemporane”, a explicat Mihai Ciocanu.
Proiectul de lege care prevede trecerea spitalelor raionale din subordinea consiliilor raionale în gestiunea Ministerului Sănătății urmează să fie votat în lectura a doua în Parlament. Potrivit autorilor, deputați ai majorității PAS, măsura va duce la creșterea calității serviciilor pentru pacienți prin majorarea investițiilor și eficientizarea managementului spitalicesc.
