Profesorul Iulian Chifu, președinte al Centrului de Prevenire a Conflictelor Yearly Warning, explică de ce Haga marchează o tranziție reală în apărarea Europei și cum se vede noul echilibru NATO–UE, cu efecte directe pentru Ucraina și Republica Moldova.
„Nu Uniunea Europeană, ci Europa își crește ponderea în apărare, în interiorul NATO”, subliniază Iulian Chifu. Declarația finală „a reafirmat Articolul 5”, dar cu accentul clasic pe Articolul 3: „Ca să ajungi la Articolul 5, treci prin 1, 2, 3… un stat membru trebuie să-și asigure mai întâi propria securitate și capacitatea de a contribui la apărarea colectivă”, afirmă Iulian Chifu.
Despre „formatul” noii arhitecturi, profesorul precizează tranziția: „Summitul consacră faptul că pilonul european al NATO devine matricea pe care se construiește apărarea europeană.” Nu e o autonomie separată de SUA: „Statele Unite își păstrează umbrela nucleară asupra Alianței”, iar „Franța și Marea Britanie o complementează cu propriile capabilități.” Pe componenta non-nucleară, „inițiativa Germaniei aduce scutul antirachetă (la care participă și România) și capabilități cu bătaie în profunzime.”
Geopolitic, presiunea se accelerează: „China atinge paritatea nucleară mai devreme decât se estima, posibil în 2028, cu capabilități ultramoderne.” În oglindă, Rusia „intră în stagnare și recesiune”, iar „o Rusie slabă e o Rusie agresivă”, ceea ce sporește riscul „testării Articolului 5… în Baltică sau Marea Neagră.”
Pentru Ucraina, Haga a însemnat concret: „Acordul pe metale rare permite achiziții de armamente din SUA, contraplată prin Fondul comun al resurselor din Ucraina.” Totodată, „Ucraina a cerut 17 sisteme Patriot”, iar „limitările privind folosirea armamentelor cu bătaie lungă au fost ridicate.” Mesajul SUA către Moscova s-a întărit: „Dacă nu încetați, urmează sancțiuni comerciale masive.”
Pentru Republica Moldova, Chifu e tranșant: „Moldova, ca partener în Parteneriatul pentru Pace, are instrumente de consultare și fereastra de a-și întări rapid reziliența.” În practică, asta înseamnă „investiții în capabilități proprii, mai ales aeriană, cibernetică, logistică, și racordare la pilonul european al NATO.” Concluzia sa operațională: „Nu mai e opțional. E condiția de securitate a regiunii.”
În plan politic, „participarea și mesajele lui Donald Trump au reasigurat angajamentul american, cu accent pe împărțirea echitabilă a poverii (‘2%+ din PIB’).” Pe fondul războiului lung al Rusiei contra Ucrainei, „Europa își asumă mai mult în NATO, SUA rămân garantul nuclear, iar Ucraina primește resurse și libertate de acțiune. Moldova trebuie să-și poziționeze rapid bugetul și reformele de apărare în această nouă matrice.”
Vizionați dialogul integral pe YouTube.
Emisiunea este realizată în cadrul proiectului „Vocea Basarabiei: informații și reziliență informațională românească în R. Moldova”, finanțat de către Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei emisiuni nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
