Într-o nouă ediție „Eurosecuritate”, politologul Cristian Pârvulescu, decan al Facultății de Științe Politice (SNSPA) București, a analizat începutul campaniei electorale din Republica Moldova prin prisma confruntării geopolitice din regiune și a vulnerabilităților interne. „Ceea ce se va întâmpla în Republica Moldova este crucial pentru țară, pentru România, pentru regiune și pentru Uniunea Europeană”, a subliniat el, intervenind de la Bruxelles, după întâlniri cu organizații ale societății civile din Chișinău.
Războiul hibrid, la intensitate maximă
Pârvulescu avertizează că Federația Rusă va încerca să replice în Moldova modelul de influență testat în alte state: „Rusia nu va fi un spectator tăcut. Războiul hibrid se desfășoară la o intensitate comparabilă cu cea a conflictului din Ucraina.” Instrumentarul rusesc vizează rețelele sociale (TikTok, Telegram), mecanisme de amplificare a mesajelor radicale și rețele de corupere electorală. În paralel, narațiunile „suveraniste” sau de „neutralitate” sunt împachetate drept opțiuni pro-europene, dar urmăresc de fapt dezangajarea de la integrarea europeană.
Societate divizată, electorat decisiv de mijloc
Invitatul remarcă un electorat median, circa o treime, care nu este nici pro-european convins, nici pro-rus, și care va decide rezultatul: „Aici se concentrează bătălia: frici, confuzii, promisiuni economice rapide.” În acest context, diasporei i se atribuie un rol strategic: în Vest, votul moldovenilor a susținut opțiunea europeană, dar trendurile de mobilizare pot oscila, mai ales sub presiunea campaniilor digitale coordonate.
Lecțiile campaniilor recente
Din perspectiva invitatului, area pro-europeană a ratat, la referendum și la prezidențiale, o deschidere mai mare spre forțele centriste compatibile, mizând excesiv pe repetarea condițiilor din 2021. „A miza pe o majoritate monocoloră este riscant. Sondajele pot induce erori. E nevoie de dialog cu societatea civilă și partidele pro-UE autentice.”
Neutralitatea, o iluzie costisitoare
Comparațiile cu Finlanda și Suedia arată că neutralitatea nu mai oferă protecție într-un mediu agresiv: „Neutralitatea este o iluzie; experiența nordică arată că securitatea colectivă e răspunsul realist.” În același timp, sprijinul României și al UE, de la energie electrică la compensări sociale,a fost esențial pentru reziliența Moldovei în crizele recente.
Alegerile din 28 septembrie sunt un test de reziliență democratică în plin război informațional. O victorie clară a taberei pro-europene (în sens larg, nu doar al unui singur partid) ar transmite un semnal strategic la nivel regional. În absența unei mobilizări coerente și a cooperării între partidele pro-UE, riscul de fragmentare crește, exact ceea ce își dorește Moscova. „Singura șansă durabilă a Moldovei rămâne integrarea europeană, dublată de luciditate în fața războiului hibrid.”
Vizionați dialogul integral pe YouTube.
Emisiunea este realizată în cadrul proiectului „Vocea Basarabiei: informații și reziliență informațională românească în R. Moldova”, finanțat de către Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei emisiuni nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
 București, a analizat începutul campaniei electorale din Republica Moldova prin prisma confruntării geopolitice din regiune și a vulnerabilităților interne.){kind=link}