VOCEA CARE NE UNEȘTE.

LIVE

AUDIO/ Eugenia Țîpordei: Cine lucrează are, nu iese în stradă să se dea de rușine și să trădeze țara

Eugenia Tîpordei a ajuns în Grecia în 1997. Nu ştia să spună nici „mulţumesc” şi nici „salut” în limba greacă. Cu răbdare şi cu multă responsabilitate a reuşit să câştige încrederea şi respectul celor din jur. Au trecut 25 de ani de când a plecat din Moldova şi spune că îi place să fie mamă şi bunică în Grecia unde a ajuns şi fiul ei şi crede că este important să cauţi să fii un exemplu pentru toţi. Dacă îţi faci munca bine te apreciază pentru ceea ce eşti”, a povestit Eugenia Tîpordei discutând cu Valentina Ursu.

Eugenia Țîpordei: Eu am venit aici la 16 octombrie 1997, am 25 de ani de când mă aflu în Grecia.

Vocea Basarabiei: De ce ați ales Grecia?

Eugenia Țîpordei: Pentru că în anii ceia nu prea deschideau vize peste tot locul și mai ușor mi-au deschis în Grecia și de atâta eu am venit aici ca turistă și am rămas ilegal la muncă.

Vocea Basarabiei: Vă amintiți cât ați plătit pentru acea viză turistică sau nu a fost prea scump?

Eugenia Țîpordei: M-a costat 800 de dolari.

Vocea Basarabiei: Erau bani mulți pentru dvs. atunci, în 1997?

Eugenia Țîpordei: E clar lucru că erau mulți, dar la o lună după ce am venit m-au ajutat femei de-ale noastre, erau multe și ne ajutam foarte mult unele pe altele, mi-au găsit de lucru și m-am dus într-o familie foarte bună. M-au primit fără ca să știu limba, m-au acceptat așa cum eram, m-au simpatizat, m-au primit frumos în casele lor.

Vocea Basarabiei: Și primele lucruri pe care le-ați făcut care au fost, să învățați limba, să fiți pe placul celor care v-au devenit o a doua familie?

Eugenia Țîpordei: La început am avut grijă de o bătrână, unde eu am avut timp liber ca să învăț limba. Stăpânii mi-au adus un dicționar și am început să învăț limba, m-a ajutat foarte mult alfabetul chirilic, el este asemănător cu alfabetul grecesc și fără să știu limba, eu citeam în grecește și ei se mirau – cum așa, tu nu știi limba, dar citești în greacă?

Vocea Basarabiei: Și v-a fost mai ușor după asta să comunicați cu cei la care ați rămas și atunci când trebuia să mergeți la o unitate comercială, în stradă?

Eugenia Țîpordei: Peste vreo 5-6 luni am început a înțelege și a dezlega puțin vorba, dar e foarte greu departe de casă, departe de copii, departe de familie, de frați și surori, greu.

Vocea Basarabiei: Și cum v-ați obișnuit cu această despărțire de acei dragi de acasă, din Republica Moldova?

Eugenia Țîpordei: Am revenit acasă, m-am întors în țară după doi ani și două luni și când am văzut că acolo nu s-au schimbat defel lucrurile, am venit înapoi în Grecia, dar a doua oară am venit pe jos, am venit până la Petrich, Bulgaria, cu mașina, și de la Petrich 24 de ore am mers întruna pe jos până la nordul Greciei.

Vocea Basarabiei: 24 de ore ați mers pe jos?

Eugenia Țîpordei: Da, întruna.

Vocea Basarabiei: Nu-mi imaginez cum e să mergi la pas 24 de ore. Nu vă era frică noaptea?

Eugenia Țîpordei: Ne-au condus doi băietani bulgari.

Vocea Basarabiei: Și a doua oară ați plătit bani mulți?

Eugenia Țîpordei: A doua oară am plătit 1.150 de dolari, mai mult ca prima oară.

Vocea Basarabiei: V-ați întors la aceeași familie unde ați mai lucrat?

Eugenia Țîpordei: Da. M-au primit, deoarece foarte mult m-a ajutat sinceritatea, am fost foarte sinceră și prin asta am câștigat încrederea lor.

Vocea Basarabiei: Dar în acești 25 de ani de aflare în Grecia de câte ori v-ați schimbat jobul, locul de muncă?

Eugenia Țîpordei: De vreo trei ori. Ultimii opt ani am găsit două familii care m-au cunoscut și m-au chemat la ei acasă, m-au ajutat foarte mult și lucrez la două familii – una de greci și alta de evrei. Ei au multă nevoie de încredere în om.

Vocea Basarabiei: Și în acești 25 de ani ați obținut cetățenia Greciei?

Eugenia Țîpordei: Nu, am cetățenie română.

Vocea Basarabiei: Dar v-ați gândit vreodată să deveniți posesoare a pașaportului elen?

Eugenia Țîpordei: Ca să obții cetățenia greacă, e nevoie să susții un examen. Sunt prietene de-ale mele care au dat examenul și au cetățenie greacă, dar eu am ales româna.

Vocea Basarabiei: Deci, nu mai vreți încă un pașaport?

Eugenia Țîpordei: Nu se știe…

Vocea Basarabiei: De câte ori în acești 25 de ani, un pătrar de veac, v-ați gândit că e pentru ultima dată când mai rămâneți acolo și vă întoarceți acasă în Moldova?

Eugenia Țîpordei: Dna Valentina, eu am venit pe oleacă, pe un an-doi, dar m-am întârziat mai mult aici, că n-am avut la ce să mă întorc în țară.

E diferența mare între Grecia și Moldova, diferența e undeva de o sută de ani rămasă în urmă Moldova față de Grecia, dar poate și mai mult. Aici lumea e cu mult mai civilizată, cu mult mai altfel. E o țară frumoasă pe care nu o pot compara cu nimic altceva, sunt locuri foarte frumoase pe care noi acolo nu le avem.

Vocea Basarabiei: Și ați prins rădăcini acolo, ați cumpărat imobil, aveți casa dvs.?

Eugenia Țîpordei: Feciorul meu are aici casă, am și doi nepoței aici. Feciorul meu a venit în Grecia în anul 2000. El a venit tot pe jos, am plătit și pentru dânsul vreo mie de dolari și a venit cu 150 de persoane împreună, 10 zile au mers pe jos. A zis că atunci când a ajuns în Macedonia îi venea să se întoarcă înapoi de acolo, că nu mai aveau nici apă, nici mâncare.

Vocea Basarabiei: Au fost timpuri foarte grele, cu multe suferințe, dar, pe de altă parte, totuși este un eroism din partea dvs. că ați rezistat. Între timp, ce se crede? Că dvs., cei care v-ați făcut valiza și ați plecat, ați lăsat un sat depopulat și că această țară în lipsa cetățenilor care au luat drumul pribegiei se dezvoltă mai greu. Iată, urmăriți ce se întâmplă în Republica Moldova? Ce părere aveți despre situația de acasă?

Eugenia Țîpordei: Toate celea urmăresc și-mi pare rău, mă doare sufletul că azi ne trădează ai noștri.

Vocea Basarabiei: Cum să înțelegem această trădare?

Eugenia Țîpordei: Partidul Comuniștilor, al Socialiștilor și al lui Șor, aceste partide pe noi ne trădează, ne aduc la haosul care a fost și până acum.

Dna Maia Sandu vrea să ne ajute, să ne scoată la o lume civilizată, dar ei vedeți că pun piedici și e greu să lupte cu așa bandiți sau mafioți. Ei amăgesc lumea care-i slab dezvoltată, se folosesc de ei și-i scot în stradă, dar asta nu-i frumos și nu-i binevenit pentru țara noastră.

Vocea Basarabiei: Dar și acei care ies în stradă spun că sărăcia îi împinge ca să vină la aceste proteste și unii din ei chiar se bucură și la 300, și la 400, pentru 500 de lei se bucură.

Eugenia Țîpordei: Dna Valentina, e greu. Eu vin în fiecare an în țară, în luna august eu vin în țară și văd că-i greu. Eu mult îi ajut pe cei care îi întâlnesc în cale, dar e greu de atâta că, într-adevăr, salariul, pensia sunt joase, iar prețurile sunt înalte, mai ales la medicamente.

Eu când vin acasă, nu-mi ajunge o mie de lei pe zi, dar ce să mai zic de oamenii care au o mie sau două mii de lei pe lună?

Vocea Basarabiei: Dar dvs. aveți răspuns la aceste întrebări – de ce sunt pensiile mici, de ce sărăcia e mare?

Eugenia Țîpordei: De-atâta că cei care au fost până la 2020 au furat băncile, au sărăcit țara, de asta-i toată problema în țară.

Vocea Basarabiei: Și ce trebuie să facă cei care și-au asumat guvernarea ca să schimbe situația în bine și ca să poată convinge măcar pe unii din cei plecați ca să revină acasă?

Eugenia Țîpordei: Dintre cei plecați poate au să se reîntoarcă acasă cei în vârstă, că am prietene care primesc pensie de aici și s-au întors în țară și trăiesc în țară, dar mulți au să rămână în străinătate, pentru că-i greu.

În țară trebuie să deschidă locuri de muncă pentru ca omul să primească acel salariu pe care îl primește peste hotare și să aibă cu ce trăi și acolo.

Vocea Basarabiei: Și dacă ar fi un salariu asemănător cu cel pe care îl primește cetățeanul Republicii Moldova în Grecia, Italia sau Germania s-ar întoarce acasă?

Eugenia Țîpordei: Socot că au să se întoarcă și m-aș întoarce și eu.

Vocea Basarabiei: La modul serios aveți acest gând să reveniți pentru totdeauna acasă după 25 de ani de aflare în străinătate?

Eugenia Țîpordei: E clar lucru, eu am acolo acasă, am pământ, am o rezervă oarecare, nu mă deranjează chiar dacă să vin.

Vocea Basarabiei: Și banii pe care i-ați agonisit ați putea să-i investiți sau sunt doar pentru o viață decentă?

Eugenia Țîpordei: Pentru bătrânețe, dna Valentina, am.

Vocea Basarabiei: Viitorul Republicii Moldova, iată, cui îi pasă de ziua de mâine a țării, cine îl face, cum îl face, dacă o Moldovă e rămasă, iar altă Moldovă e plecată?

Eugenia Țîpordei: Eu socot că tineretul trebuie să învețe lecția, ca viitorul lor să fie mai frumos, totul e în mâinile tineretului, că de câte ori vin acasă văd mulți tineri deștepți și s-ar putea de lucrat, de făcut schimbări în tot și de schimbat situația din țară spre bine.

Vocea Basarabiei: Dar chiar dvs. ați spus că și feciorul este cu dvs. acolo, vedeți că și o parte din tineri tot au ales calea străinătății?

Eugenia Țîpordei: Ca să vă spun adevărul, el n-o să se întoarcă.

Vocea Basarabiei: Niciodată?

Eugenia Țîpordei: Nu. Așa, în vizită, da, dar altfel, nu. El și-a ales Grecia, copiii lui învață la școală, învață bine, sunt lăudați.

Vocea Basarabiei: Dar când ziceți acest lucru, îl spuneți cu ușurință, că decizia feciorului e ca să rămână peste hotare, nu ca să se întoarcă acasă?

Eugenia Țîpordei: Îmi vine greu, chiar dacă o să vin eu acasă, am o casă făcută frumoasă la sudul Moldovei și dacă să vin eu acasă, totuna o să trăiesc cu dorul și cu lipsa lor.

Vocea Basarabiei: Dar viitorul Moldovei, pentru că astăzi se discută foarte mult direcția corectă pe care să se îndrepte Republica Moldova, care e drumul corect pe care ar trebui să-l parcurgă statul ca cetățenii să aibă încredere în viitor?

Eugenia Țîpordei: Spre Uniunea Europeană și doresc cât mai degrabă să fie unirea.

Vocea Basarabiei: De ce?

Eugenia Țîpordei: Pentru că Moldova e o părticică mică luată de la România și nu poate Moldova să meargă singură mai departe, trebuie să se alipească de România ca să mergem spre Uniunea Europeană.

Vocea Basarabiei: Și o parte din populație vrea ca Moldova să aibă relații bune cu Federația Rusă, iată e o dezbinare a societății?

Eugenia Țîpordei: Da, știu și mă supăr pe persoanele care judecă în modul acesta. Și citesc mult și văd mult, că au pașapoarte cu cetățenia României, lucrează în Europa, dar susțin Rusia. Asta-i o rușine.

Vocea Basarabiei: Despre războiul din Ucraina discutați acolo în diasporă?

Eugenia Țîpordei: Clar lucru.

Vocea Basarabiei: Despre ce discutați?

Eugenia Țîpordei: Ascult și de la români multe știri, care ne dau de veste ce se petrece acolo. Nu-i îmbucurător, e clar că mulți și aici, grecii tot pe Putin îl condamnă.

Vocea Basarabiei: Dvs. acum vă considerați un om bogat?

Eugenia Țîpordei: Nici sărac, nici bogat, dna Valentina. Am făcut multe cheltuieli pentru tot ce am trăit atâția ani aici. Nu-s nici la zero, nici sub zero economic, dar nu-mi lipsește nimic, am de toate, de aceea că lucrez.

Cine lucrează are, cine nu lucrează nu are. Și lucrez, și fac și economii din tot ce pot. Așa m-am învățat de mică, fiindcă am plecat de acasă de la 15 ani și cu economii am trăit de la 15 ani și până acum.

Vocea Basarabiei: Și în Moldova de foame nu se moare, pentru că este pământ și dacă îți place să muncești ai, agonisești.

Eugenia Țîpordei: Da, eu privesc toate video-urile dvs., interviurile de prin sate și văd că lumea spune că cine lucrează are; are o găină, fasole, cartofi și trăiește, nu iese în stradă să se dea de rușine și să trădeze țara, ca acei care se duc cu Șor. Asta-i o rușine mare!

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.