Situație inedită, la Vatican: ce se întâmplă în cazul decesului unui fost suveran pontif care nu mai este în funcție? Au trecut câteva secole de când un papă a demisionat din funcție și nu a murit înscăunat Suveran Pontif. Există protocoale care stipulează precis ritualul în cazul decesului unui cap al Bisericii Catolice. Benedict al XVI-lea a renunțat la pontificat în 2013, astfel lucrurile sunt ceva mai delicate, se arată într-o analiză realizată de DW.
Istoricul Alberto Melloni este de părere că aranjamentele sunt clarificate din momentul în care diocezele din întreaga lume catolică au stabilit procedura pentru înmormântările episcopilor pensionați. „Funeraliile papei emerit sunt funeraliile episcopului emerit al Romei”, a precizat Melloni, citat de AP.
„Este o situație complet nouă, orice discuție este mai mult speculație. E dificil de anticipat, inclusiv din partea celor experimentați în descifrarea afacerilor de la Vatican”, a comentat pentru DW jurnalistul german Ulrich Nersinger, autor al mai multor cărți despre Sfântul Scaun. Vor lipsi, cel mai probabil, anumite detalii care fac parte din ritualul practicat când moare un papă în exercițiu. Nu va fi făcut anunțul oficial și nici nu va fi sigilat apartamentul papal. „Când un papă decedat este așezat pe catafalc, el este îmbrăcat cu haine pontificale și cu paliumul papal. Nu cred că va fi cazul de data aceasta”, susține, într-o discuție cu DW, jurnalistul. Nici tradiționalul Novendiale, cele nouă zile de doliu în care trupul defunctului suveran este depus pentru a primi omagiul enoriașilor îndoliați, nu va fi decretat de data aceasta, a mai apreciat Nersinger. Rolul acestui detaliu din ceremoniile funerare este de a permite convocarea conclavului care desemnează pontiful succesor. Or, acum, la Vatican există un papă în exercițiu.
Scenariul din testament
Cu toate acestea, nu sunt puțini observatori ai lumii catolice convinși că Vaticanul va face loc unor improvizații pentru situația specială în care s-a aflat Benedict al XVI-lea. Nersinger crede că maeștrii de ceremonii ai Vaticanului au încercat să pregătească acest moment dar că, până la urmă, totul se va desfășura în funcție de ce a lăsat scris Benedict însuși în testamentul său.
Un asemenea testament există iar voința lui Benedict a fost ca acesta să fie publicat după ce va muri, a declarat, într-un interviu acordat în anul 2020 ziarului german Passauer Neue Presse, biograful oficial la fostului papă, Peter Seewald. În același interviu, Seewald spunea că Benedict al XVI-lea își dorește să fie înmormântat în aceeași criptă în care zace și predecesorul lui, Ioan Paul al II-lea. Înmormântarea ar trebui să fie oficiată de papa succesor, la fel cum Benedict al XVI-lea a condus funeraliile lui Ioan Paul al II-lea. „Papa Francisc este un tip spontan. Ne putem aștepta la ceva nepregătit chiar înainte de ceremonii”, a punctat jurnalistul german.
Cei doi papi
Chiar dacă înaintea lui Benedict al XVI-lea au mai fost papi care au demisionat, nici unul nu și-a trăit viața în interiorul cetății Vaticanului. Cei doi din urmă papi, argentinianul în exercițiu și germanul fost pontif, au trăit în ultimii nouă ani în imediată vecinătate unul altuia, în interiorul aceluiași bastion suprem al catolicismului. Relația lor a fost deseori subiect de speculații. Un celebru film pe acest subiect a fost chiar nominalizat la Oscar.
Benedict a vorbit deseori despre „profunda comunicare și prietenie” cu succesorul lui iar Francisc s-a referit mereu la predecesor spunându-i „frate”. Diferențele dintre cei doi sunt însă notorii. Nersinger enumeră: au caractere contrarii, se trag din cercuri culturale radical opuse iar viziunile teologice le diferă profund. „S-au întâlnit periodic. Dar nu cred că au stat vreodată să discute despre teologie”.
Nici nu este clar în ce măsură fricțiunile au fost accentuate de ambițiile lui Benedict: după ce a părăsit Sfântul Scaun a păstrat titlul de papă, diluat cu inserția „emerit”, a continuat să poarte îmbrăcăminte papală și a folosit adresarea „Sfântul Părinte”, situație care a generat destulă confuzie în anumite cercuri catolice dar și nemulțumiri. „A fost o greșeală”, consideră Nersinger: „dacă iei o asemenea decizie, te retragi definitiv”.
Sunt voci care cred că alegerea lui Benedict de a se pensiona a creat un precedent pe care l-ar putea urma chiar Francisc, el însuși acum în vârstă de 86 de ani și cu multe probleme de sănătate. Nersinger nu este însă de acord. Spre deosebire de Benedict, mai formal prin natură, care nu a prea făcut declarații politice în timpul pontificatului său, Francisc a experimentat multe tensiuni politice. În plus, „cred că îi place prea mult să fie papă ca să se retragă”.
