O rachetă nouă a fost lansată luni din Florida, având la bord primul modul spaţial american care va încerca să se plaseze pe Lună după o pauză de peste 50 de ani, dezvoltat de această dată de o companie privată, informează AFP, conform Agerpres.
Racheta Vulcan Centaur a grupului industrial ULA, din care fac parte Boeing şi Lockheed Martin, a realizat primul său zbor în spaţiu de la baza Cape Canaveral după ce s-a desprins de pe rampa ei de lansare luni la ora locală 02:1. Condiţiile meteorologice erau 85% favorabile pentru ca lansarea să aibă loc luni, însă urmau să devină mult mai puţin permisive în următoarele trei zile – date posibile ale lansării, în cazul în care aceasta ar fi fost amânată. Dacă ar fi fost nevoie, o altă fereastră de lansare fusese programată pentru 23 ianuarie.
Modulul de aselenizare plasat la bordul rachetei se numeşte Peregrine şi a fost dezvoltat de un start-up, Astrobotic, cu sprijinul NASA, care i-a atribuit acestei companii private sarcina de a transporta materiale ştiinţifice pe Lună în baza unui contract de 108 milioane de dolari.
Lansarea de luni, 8 ianuarie, a inaugurat o serie de misiuni susţinute de agenţia spaţială americană, care doreşte să se bazeze parţial pe sectorul privat pentru programul său lunar.
Dacă modulul construit de Astrobotic reuşeşte să se plaseze pe Lună aşa cum este prevăzut pe 23 februarie, atunci acest start-up ar putea deveni prima companie privată din lume care reuşeşte o astfel de performanţă.
În ultimii ani, companii private israeliene şi japoneze au încercat să plaseze module de asolizare pe Lună, însă misiunile lor s-au încheiat cu prăbuşiri ale vehiculelor trimise în spaţiu.
„Să conducem revenirea Americii pe suprafaţa Lunii pentru prima dată de la programul Apollo reprezintă o onoare extraordinară”, a declarat vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, CEO-ul Astrobotic, John Thornton. Cu toate acestea, el a spus că este conştient de dificultatea sarcinii şi de riscul de eşec.
Potrivit Reuters, prima parte a lansării de luni s-a desfăşurat conform planurilor, a doua treaptă a rachetei ajungând pe orbita Pământului la aproximativ 15 minute după lansare şi transportând cu sine modulul Peregrine în spaţiul îndepărtat.
La aproximativ 50 de minute după lansare, modul Peregrine urmează să se separe de racheta purtătoare, precizează AFP. Inginerii de la Astrobotic vor porni motoarele modulului şi vor încerca să iniţieze comunicarea cu vehiculul spaţial. Dacă totul va funcţiona bine, modulul de asolizare îşi va continua apoi călătoria spre satelitul natural al Terrei.
Odată ajuns pe orbita lunară, Peregrine va aştepta o perioadă pentru ca toate condiţiile de luminozitate să fie întrunite înainte să încerce să coboare şi să se plaseze cu succes pe suprafaţa Lunii. Locul ales pentru asolizare se află pe faţa vizibilă a Lunii, în proximitatea unor domuri misterioase formate din lavă pe care oamenii de ştiinţă nu reuşesc încă să le explice. Cu ajutorul instrumentelor ştiinţifice trimise în spaţiu, NASA va studia compoziţia scoarţei selenare, precum şi radiaţiile de la nivelul acesteia.
NASA vrea să studieze compoziția suprafeței selenare
La aproximativ 50 de minute de la decolare, Peregrine trebuie să se separe de rachetă: Astrobotic va porni apoi dispozitivul şi va încerca să stabilească o comunicare. Dacă totul merge bine, modulul lunar îşi va continua apoi călătoria spre satelitul nostru natural.
Odată ajunsă pe orbita lunară, sonda va aştepta până când condiţiile de iluminare vor fi potrivite înainte de a încerca să aterizeze. Locul de aterizare vizat este situat pe partea vizibilă a Lunii, în apropierea unor dune misterioase formate de lavă, dar pe care oamenii de ştiinţă se străduiesc să le explice. Cu ajutorul instrumentelor trimise acolo, NASA urmează să studieze compoziţia suprafeţei, precum şi radiaţia lunară.
Prognoza meteo pare mai degrabă favorabilă pentru decolarea de luni, dar mult mai puţin favorabilă pentru următoarele trei zile – posibile date de rezervă în caz de amânare. Dacă va fi necesar, o altă fereastră de lansare se va deschide la 23 ianuarie.
Controverse
Misiunea a provocat controverse şi pentru că poartă cenuşa sau ADN-ul a zeci de persoane, inclusiv al creatorului „Star Trek”, Gene Roddenberry. Un parteneriat cu Celestis, o companie specializată în „zboruri spaţiale comemorative”. Trimiterea cenuşei pe Lună a stârnit furia tribului nativ american Navajo, care a condamnat „profanarea unui loc sacru”.
În cadrul unei întâlniri, vineri, cu reprezentanţi ai NASA, ai autorităţii americane de reglementare în domeniul aviaţiei şi ai Casei Albe, tribul nu a obţinut, totuşi, o amânare a lansării.
Vulcan Centaur, care se află în dezvoltare de aproximativ 10 ani, reprezintă „viitorul companiei”, a subliniat Mark Peller, vicepreşedinte al grupului ULA. Racheta, cu o înălţime de aproximativ 60 de metri, ar trebui să îi permită să înlocuiască lansatoarele Atlas V şi Delta IV şi să concureze cu SpaceX cu decolări mai accesibile. ULA, care plănuieşte şase lansări Vulcan Centaur în acest an, ar dori să recupereze motoarele după fiecare zbor pentru a o face şi mai rentabilă.
