Curtea Constituțională (CC) a declarat marți, 6 septembrie, inadmisibilă sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) care a solicitat verificarea controlul constituționalității articolelor I și II din Legea nr. 222 din 4 decembrie 2020 pentru modificarea articolului 32 din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului în partea ce ține de vârsta de pensionare și vechimea în muncă a judecătorilor care ies la pensie începând cu 1 iulie 2021.
Potrivit prevederilor contestate, începând cu 1 iulie 2021, pentru judecători se stabilește vârsta de pensionare de 50 de ani și 6 luni, atât pentru bărbați, cât și pentru femei. În fiecare an ulterior, vârsta de pensionare se majorează conform eșalonării prevăzute în tabelul nr. 1, până la atingerea vârstei de 63 de ani.
Începând cu 1 iulie 2021, pentru judecători se stabilește vechimea în muncă generală de cel puțin 20 de ani și 6 luni și vechimea în muncă în funcția de judecător de cel puțin 13 ani, necesare pentru obținerea dreptului la pensie. În fiecare an ulterior, vechimea în muncă generală și vechimea în muncă în funcția de judecător se majorează cu 6 luni, până la atingerea vechimii în muncă generale de 34 de ani și a vechimii în muncă în funcția de judecător de 15 ani, conform eșalonării.
CSM a pretins existența unui tratament diferențiat nejustificat față de judecători, în raport cu ceilalți titulari ai dreptului la pensie pentru limită de vârstă. Consiliul susține că judecătorii sunt dezavantajați în raport cu ceilalți beneficiari de pensii pentru limită de vârstă, având ca element de comparație riscurile profesiei de judecător, stresul zilnic.
În context, Consiliul susținea că articolul 32 alin. (3) din Lege, care prevede că în fiecare an ulterior, vechimea în muncă generală și vechimea în muncă în funcția de judecător se majorează cu 6 luni, până la atingerea vechimii în muncă generale de 34 de ani și a vechimii în muncă în funcția de judecător de 15 ani, este ambiguu și neclar, lăsând loc interpretărilor, nefiind cert dacă dreptul la pensie se stabilește în condițiile în care un judecător are vechimea în muncă în condiții generale de 34 de ani și 15 ani vechime în funcția de judecător sau 34 de ani vechimea în muncă în condiții generale, dintre care 15 ani în funcția de judecător.
Astfel, Curtea Constituțională observă că reforma vârstei de pensionare și a vechimii în muncă a judecătorilor face parte dintr-o serie de măsuri orientate spre majorarea vârstei generale de pensionare și a stagiului de cotizare necesar pentru stabilirea dreptului la pensie. Curtea reține că această modificare nu este arbitrară sau greșită în mod manifest, încadrându-se în marja discreționară recunoscută legislatorului în domeniul protecției sociale (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr. 29 din 22 noiembrie 2018, § 55; HCC nr. 30 din 23 septembrie 2021, § 71). Deși cerințele vârstei de pensionare, a vechimii în muncă generale și a vechimii în muncă în funcția de judecător lasă loc de discuții cu privire la cea mai bună soluție, nu ține de competența Curții să decidă în această materie. Prin urmare, Curtea constată că sesizarea privind controlul constituționalității este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Pe 6 septembrie, Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea privind controlul constituționalității prevederilor articolului 32 din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului (în redactarea Legii nr. 222 din 4 decembrie 2020), depusă de Consiliul Superior al Magistraturii.
Decizia integrală emisă de Curtea Constituțională:
Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
