Tensiunile cresc în Moldova, o țară mică de la granița de sud-vest a Ucrainei, unde Rusia a fost acuzată că a pus bazele unei lovituri de stat care ar putea trage națiunea în războiul de la Kremlin, potrivit unei analize CNN.
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a acuzat Rusia că folosește „sabotori” deghizați în civili pentru a stârni tulburări într-o perioadă de instabilitate politică, reluând avertismente similare ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Între timp, președintele rus Vladimir Putin a acuzat fără temei Kievul că își plănuiește propriul atac asupra unui teritoriu pro-rus din Moldova, unde Moscova are un punct de sprijin militar, sporind temerile că el ar crea un pretext pentru o anexare în stil Crimeea.
Președintele american Joe Biden a întâlnit-o pe Maia Sandu, președintele Moldovei, cu ocazia călătoriei sale la Varșovia săptămâna trecută, marcând un an de la invazia Rusiei.
Casa Albă a anunţat că SUA au reafirmat sprijinul pentru „suveranitatea și integritatea teritorială” a Republicii Moldova.
Iată ce trebuie să știți, scrie CNN.
Ce se întâmplă în Moldova?
La începutul acestei luni, Zelensky a avertizat că serviciile de informații ucrainene au interceptat un plan rusesc de destabilizare a situației politice deja volatile din Moldova.
Demisia recentă a premierului a urmat unei perioade de criză în curs de desfășurare, marcată de creșterea prețurilor la gaze și de o inflație vertiginoasă. Noul prim-ministru al Republicii Moldova a continuat eforturile guvernului pro-UE, dar proteste pro-ruse au avut loc de atunci în capitala Moldovei, Chișinău, susținute de un partid politic marginal pro-Moscova.
Pe fondul tensiunilor, Președintele Republicii Moldova Maia Sandu a acuzat direct că Rusia caută să profite de situație.
Preşedinta Maia Sandu a anunţat că a fost dejucat planul Moscovei de a destabiliza Moldova prin acţiuni subversive, inclusiv luări de ostatici şi atacuri asupra unor instituţii, în care ar fi urmat să fie implicaţi cetăţeni „cu pregătire militară” din Federaţia Rusă, Belarus, Serbia şi Muntengru. Planul includea acţiuni ale unor diversionişti cu pregătire militară camuflaţi în civili, care să întreprindă acţiuni violente, atacuri asupra unor edificii ale statului şi luare de ostatici.
Sandu a mai susținut că indivizi deghizaţi în „așa-zisa opoziție” vor încerca să forțeze schimbarea puterii la Chișinău prin „acțiuni violente”. CNN nu a putut verifica în mod independent aceste afirmații.
„Este clar că aceste amenințări din partea Rusiei și apetitul de a escalada războiul sunt foarte mari”, a declarat pentru CNN Iulian Groza, fostul viceministru de externe al Republicii Moldova și acum director al Institutului pentru Politici și Reforme Europene din Chișinău.
„Moldova este cea mai afectată țară după Ucraina (de) război”, a spus el. „Suntem încă o țară mică, care are încă o economie subdezvoltată și asta creează multă presiune.”
Ce plănuieşte Rusia?
În ciuda pledoariilor de nevinovăție ale Moscovei, acțiunile sale cu privire la Moldova seamănă izbitor cu măsurile pe care luat înaintea anexării Crimeei în 2014 și a invaziei sale pe scară largă a Ucrainei, anul trecut.
Marți, Putin a revocat un decret de politică externă din 2012 care a recunoscut parțial independența Moldovei, potrivit Reuters.
Apoi, joi, Ministerul Apărării al Rusiei a acuzat Ucraina că „pregătește o provocare armată” împotriva regiunii separatiste pro-ruse a Moldovei, Transnistria, „în viitorul apropiat”, a informat presa de stat TASS.
Nu s-au oferit dovezi sau detalii suplimentare care să susțină acuzația ministerului, iar aceasta a fost demontată de Moldova.
Dar afirmația i-a pus pe liderii occidentali în alertă, venind la aproape exact un an după ce Putin a făcut afirmații similare, neîntemeiate, că rușii erau vizați în Donbas – flancul de est al Ucrainei unde Moscova a sprijinit militanții separatiști din 2014 – permițându-i să pună invazia Ucrainei ca o problemă de autoapărare.
„A fost cazul înainte – am văzut activități constante ale Rusiei care încearcă să exploreze și să exploateze spațiul informațional din Moldova folosind propaganda”, a spus Groza.
„Odată cu războiul, toate aceste instrumente pe care Rusia le folosea înainte au fost multiplicate și intensificate”, a spus el. „Ceea ce vedem este o reactivare a împuterniciților politici ruși în Moldova”.
„Văd o mulțime de urme ale forțelor ruse, ale serviciilor rusești în Moldova”, a declarat prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki pentru CBS duminica trecută. „Aceasta este o țară foarte slabă și cu toții trebuie să-i ajutăm.”
De ce are Rusia un punct de sprijin în Moldova?
În centrul intereselor Rusiei în Moldova se află Transnistria, un teritoriu separatist care se află de-a lungul flancului estic al țării și a găzduit trupe rusești de zeci de ani.
Teritoriul – o enclavă de 1.300 de mile pătrate pe malul estic al râului Nistru – a fost locul unui avanpost militar rus în ultimii ani ai Războiului Rece. S-a declarat republică sovietică în 1990, opunându-se oricărei încercări a Moldovei de a deveni stat independent sau de a fuziona cu România după dezintegrarea Uniunii Sovietice.
Când Moldova a devenit independentă în anul următor, Rusia s-a considerat rapid ca așa-numită „forță de menținere a păcii” în Transnistria, trimițând acolo trupe în sprijinul separatiștilor pro-Moscova.
A urmat războiul cu forțele moldovenești, iar conflictul s-a încheiat în impas în 1992. Transnistria nu a fost recunoscută la nivel internațional, nici măcar de Rusia, dar forțele moldovenești au lăsat-o de facto un stat separatist. Acest impas a lăsat teritoriul și cei 500.000 de locuitori blocați în această situaţie, iar Chișinăul nu deține practic niciun control până în prezent.
De ce contează Moldova?
Moldova este o țară aflată la o răscruce între est și vest. Guvernul său și majoritatea cetățenilor săi doresc legături mai strânse cu UE, iar țara a obținut statutul de candidat anul trecut. Dar găzduiește și o facțiune separatistă pro- rusă.
A existat un punct de foc la periferia invaziei Ucrainei de către Rusia în ultimul an, cu rachete rusești trecând în spațiul aerian moldovenesc de mai multe ori, inclusiv la începutul acestei luni.
O serie de explozii în Transnistria în aprilie anul trecut a stârnit îngrijorarea că Putin caută să tragă teritoriul în invazia sa.
Progresul militar zdruncinat al Rusiei de atunci a atenuat temporar aceste temeri. Dar oficialii din Moldova au avertizat Occidentul că țara lor ar putea fi următoarea pe lista lui Putin.
Luna trecută, șeful Serviciului de Securitate al Republicii Moldova a avertizat că există un risc „foarte mare” ca Rusia să lanseze o nouă ofensivă în estul Moldovei în 2023. Moldova nu este membră NATO, ceea ce o face mai vulnerabilă pe agenda lui Putin.
În cazul în care Rusia lansează o ofensivă de primăvară care se concentrează pe sudul Ucrainei, ar putea căuta din nou să se strecoare spre Odesa și apoi să se conecteze cu Transnistria, creând, în esență, un pod terestru care traversează sudul Ucrainei și ajungând la câțiva centimetri de teritoriul NATO.
