Am aflat chiar de la Emilian Galaicu Păun că mi-a trecut numele pe o listă impresionantă de persoane, cărora le adresează mulțumiri în volumul său apărut recent la Editura Cartier. M-am grăbit să cumpăr cartea elegantă ca un automobil Tesla, imediat ce apăruse la librăria de pe Ștefan cel Mare – acolo unde îl vedeți lungit pe un banner de trei metri pe Galaicu Păun asistat de o mândrețe de păun alb ca și coperta cărții. Am plătit fără ezitare 199 de lei, chiar dacă citisem ȚESUTUL VIU încă la prima apariție, ba chiar mai devreme, când Em. G-P îmi dădea câte un fascicol, folosindu-mă pe post de cobai ca să testeze efectele scriiturii sale. Nu prea îmi dădeam seama pentru ce merite m-a băgat la mulțumiri…
Zău! Mai onorat decât atât m-aș simți doar în compania lui Enescu și Jim Morrison la Père-Lachaise ori în columbariul cimitirului evreiesc de la Praga. La capătul unei liste pe care figurează redactorii Inga Druță, Dorin Onofrei, Valentin Guțu, Marina Pagu, poetul și eseistul Dorin Tudoran, pictorul Vitalie Coroban, zău că ai senzația unui intrus pe Arca lui Noe. Dar, odată plonjând în smoala fierbinte amestecată cu miere, am și uitata ce căutam. Până am dat de pagina 224, unde, iată-mă prins ca musca în picătura de chihlimbar. Dovada că sunt inventatorul unei litere suplimentare pentru limba română. Un V cu semn diacritic în locul de confluență ce-i atribuie valență pubiană. Numai bun pentru cuvintele VENUS, VAGIN, VIAȚĂ, VOLUPTATE și altele care te duc cu gândul la ORIGINEA LUMII. Ar fi un sacrilegiu, nu-i așa?, să le scrii la fel ca pe cele de rutină, compromise de uzura cotidiană, VODCĂ-VISCOL-VICLEȘUG-VICTORIE… Descendent din optica poetică (Charles Baudelaire, Pablo Neruda, Arthur Rimbaud) obsedată de idolatrizarea corporalității feminine, Em. G-P a prins din zbor invenția mea caligrafică, văzând-o cea mai potrivită “sigla-păsărică pentru o viitoare companie aeriană de stat AVIA MARIA, cu primadona operei naționale pe post de sex-simbol”.
Cum poți să contrazici un “dulap de cărți”, cum l-a poreclit Emil Brumaru? Și de ce m-aș opune, dacă m-am ales, într-un final, cu cel mai autentic brevet de invenție, imprimat, într-un tiraj de câteva sute de exemplare, pe cheltuiala Editurii Cartier.
