Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a sesizat o diferență considerabilă de salarizare a funcționarilor din sectorul justiției comparativ cu cea din instituțiile puterii legislative și executive.
La sfârșitul lunii iulie, instituția a depus o sesizare la Curtea Constituțională solicitând controlul constituționalității unor prevederi din Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, în particular, a Anexei nr. 3, Tabelul nr. 2, informează bizlaw.md.
Potrivit CSM, gradele de salarizare a funcționarilor din cadrul instanțelor judecătorești sunt inferioare celor prevăzute pentru funcționarii din aparatele celorlalte puteri în stat, ceea ce denotă un tratament discriminatoriu și neconstituțional.
Mai exact, CSM a constatat că nivelul salarizării funcționarilor din aparatul Președinției, Parlamentului, Guvernului, aparatele centrale ale ministerelor denotă o discrepanță de la 12 la 3 clase de salarizare comparativ cu funcționarii din secretariatele CSM, CSJ, Curților de Apel și o discrepanță de la 9 la 5 clase de salarizare pentru funcțiile publice din aparatul președintelui de raion și din subdiviziunile subordonate consiliului raional, comparativ cu salariile stabilite funcționarilor din judecătorii.
CSM menționează că, și anterior, Legea privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici cuprindea o distincție între gradele de salarizare a funcționarilor din autoritățile legislative și executive, comparativ cu cei din sistemul judecătoresc, iar prevederile au fost declarate neconstituționale.
Totuși, la adoptarea Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, potrivit CSM, au fost admise aceleași devieri.
CSM consideră că, prin diferențierea de salarizare a funcționarilor din cadrul celor trei puteri în stat, se admite ideea că activitatea sistemului judecătoresc poate fi asigurată de funcționari publici mai puțin competenți.
Prin urmare, instituția consideră că prevederile Anexei nr. 3, Tabelul 2 din Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar contravin Constituției și echilibrului ramurilor puterii în stat.
