Vicepremierul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a oferit un interviu pentru Agenția „Moldpres” unde a vorbit despre cererea de aderare la Uniunea Europeană și despre etapele parcurse de Chișinău.
MOLDPRES: Doamnă viceprim-ministră, Consiliul European a votat, pe 14 decembrie 2023, pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE. După această decizie, Republica Moldova este implicată activ în procesul de evaluare a legislației naționale în raport cu cadrul normativ al UE. La ce capitole există cele mai mari discrepanțe și care sunt instrumentele necesare pentru a elimina neconcordanțele? Care sunt principalele etape în procesul de screening?
Cristina Gherasimov: Începând cu luna februarie 2024, noi ne aflăm la etapa de screening explicativ. De facto, în cadrul acesteia, experții Comisiei Europene le prezintă funcționarilor din instituțiile noastre principalele prevederi ale legislației Uniunii Europene – bine-cunoscutul acquis comunitar – și răspund la întrebări ce țin de clarificarea anumitor aspecte privind reglementările și standardele europene. Astfel încât, ulterior, să știm exact ce avem de făcut pentru a le transpune în cadrul normativ intern. Totodată, prin intermediul acestui exercițiu, ne pregătim pentru următoarea etapă – screening-ul bilateral. Abia atunci vom fi în măsură să prezentăm, pentru fiecare capitol, o evaluare a nivelului curent de aliniere a legislației naționale la cea a UE și să identificăm eventualele discrepanțe. În tot acest parcurs, suntem sprijiniți plenar de colegii de la Bruxelles, iar în toamna acestui an va fi publicat Pachetul de Extindere pentru 2024, care va cuprinde principalele recomandări ale Comisiei referitoare la pașii pe care îi avem de făcut pentru fiecare capitol în parte.
În ceea ce privește instrumentele pe intern, avem Planul Național de Acțiuni pentru Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2024-2027, care stabilește măsurile concrete, instituțiile responsabile și termenele până la care planificăm să fie realizați pașii prevăzuți în Plan. Biroul pentru Integrare Europeană monitorizează cum progresăm în acest sens.
MOLDPRES: După etapa de screening, Consiliul European urmează să adopte cadrul de negociere. Potrivit oficialilor europeni, Bruxellesul va depune tot efortul pentru a finaliza cadrul de negociere până la 1 iulie a.c. Ce prezintă acest document și care poate fi calendarul pentru punerea lui în aplicare?
Cristina Gherasimov: Cadrul de negociere stabilește orientarea și principiile pentru negocierile de aderare cu fiecare țară candidată. Comisia Europeană deja a elaborat un proiect de cadru de negociere, statele membre urmând să îl adopte, iar Președinția Consiliului îl va prezenta Guvernului de la Chișinău pentru a da startul oficial al negocierilor de aderare. Deci, cadrul de negociere constituie baza pentru ca noi să putem demara negocierile propriu-zise, pentru fiecare capitol în parte. De facto însă, ele pot începe doar după ce Comisia va prezenta rapoartele de evaluare pentru fiecare capitol, la încheierea procesului de screening bilateral. În trecut, pentru alte țări candidate, acest lucru a durat 12-18 luni. Sper că în cazul nostru această procedură va fi mai rapidă și vom reuși să deschidem primele capitole deja la începutul anului viitor.
MOLDPRES: Autoritățile de la Chișinău își doresc organizarea, în timpul cel mai apropiat, a primei Conferințe interguvernamentale, care urmează să marcheze lansarea oficială a negocierilor de aderare la UE. Când va avea loc conferința și în ce format se va desfășura? Ce decizii importante ar urma să fie luate?
Cristina Gherasimov: Negocierile de aderare propriu-zise se desfășoară în cadrul conferințelor interguvernamentale dintre statele membre ale UE, pe de o parte, și țara candidată, pe de altă parte. Prima Conferință interguvernamentală este o etapă politică importantă, deoarece reprezintă începutul oficial al negocierilor cu Uniunea Europeană. În același timp, ea este o bună platformă pentru a face schimb de poziții între UE și țara candidată, pentru a prezenta echipa de negociere și a propune calendarul reuniunilor în cadrul procesului de examinare, care precedă negocierile de fond.
Ne dorim ca această primă Conferință interguvernamentală – la care vor participa reprezentanții statelor membre ale UE, precum și Guvernul de la Chișinău – să aibă loc în viitorul cel mai apropiat. Scopul ei este adoptarea cadrului de negociere, care ne va permite să începem discuțiile pentru fiecare capitol în parte. În același timp, Republica Moldova va prezenta poziția sa generală de negociere, care de facto este Declarația de țară – un document politic de aprobare a cadrului de negociere.
MOLDPRES: În ce măsură situația de securitate din regiune, determinată de războiul purtat, de peste doi ani, de Federația Rusă împotriva Ucrainei și de crizele provocate de acesta, ar putea îngreuna procesul de integrare a Republicii Moldova în UE?
Cristina Gherasimov: Eu cred că, dimpotrivă, situația din regiune ne determină să accelerăm procesele, pentru a fi pregătiți cât mai curând să aderăm la Uniunea Europeană. Așa cum am reușit să obținem statutul de țară candidată și să îndeplinim aproape integral cele nouă recomandări ale Comisiei Europene, pentru a putea începe negocierile, așa cum – în ciuda contextului economic, social și de securitate dificil – statele membre UE au decis, în decembrie 2023, lansarea negocierilor de aderare, așa vom reuși și noi, de acum încolo, să progresăm pe drumul nostru european. Este singura cale în măsură să ne ferească, pe viitor, de crize precum cele pe care le trăim în prezent.
MOLDPRES: Cetățenii Republicii Moldova sunt chemați să participe, în toamna anului curent, la un referendum privind integrarea europeană a țării. Autoritățile își propun, astfel, să înscrie obiectivul strategic de integrare europeană în Constituție. Care sunt argumentele Dvs. pentru a-i convinge pe oameni că integrarea în UE este cea mai potrivită alegere pentru viitorul nostru?
Cristina Gherasimov: E de ajuns să ne uităm la statele care au aderat după 2000 la Uniunea Europeană pentru a înțelege de ce aceasta este calea cea mai bună și pentru Republica Moldova. Apropo, la 1 mai se împlinesc 20 de ani de la cea mai mare extindere a Uniunii Europene, când familia UE s-a mărit cu zece state membre. Și concetățenii noștri care – fie din încăpățânare, fie din necunoaștere – refuză să vadă cât de mult au evoluat spre bine aceste țări, economic și social, pur și simplu se mint pe sine și îi mint și pe alții. Pentru că aceste țări au cunoscut adevărate salturi de dezvoltare.
Sunt convinsă că, la fel ca în România sau Polonia, în Lituania sau Republica Cehă, dar și în celelalte țări care au aderat la UE în ultimii 20 de ani, integrarea europeană ne va aduce și nouă creștere economică și oportunități de dezvoltare. Aceasta înseamnă mai multe investiții și mai multe instrumente de business pentru companiile din țara noastră, deci și perspectiva de locuri de muncă bine plătite și venituri suplimentare la buget. Iar dacă sunt bani în buget, pot fi plătite pensii, alocații pentru copii sau indemnizații sociale mai mari. De asemenea, noile state membre primesc sprijin financiar pentru a-și dezvolta infrastructura – adică drumuri noi, școli moderne și spitale la cele mai înalte standarde.
La fel, integrarea europeană va pune în capul mesei legea. Vom putea, astfel, scăpa de influența toxică a celor care vor să fure banii și resursele țării și care cred că, în continuare, pot rămâne nepedepsiți. Și, nu în cele din urmă, apartenența la Uniunea Europeană ne va aduce pace și securitate pe termen lung, ceea ce ne dorim cu toții.
