Creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc astăzi Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii, așa cum se mai numește sărbătoarea în popor. Crucea este simbolul principal al Creștinismului. Crucea este prezentă și pe stema Republicii Moldova, fiind un element care a determinat identitatea poporului și a statalității sale.
În această zi, este comemorată suferința şi moartea pe cruce a Mântuitorului, Iisus Hristos. Spre deosebire de alte praznice împărătești, Înălțarea Sfintei Cruci se serbează cu post, pentru că ea ne aduce aminte de Patimile lui Iisus Hristos.
Această sărbătoare amintește două evenimente semnificative: Aflarea în sec. IV, la Ierusalim, a Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul și înălțarea ei solemnă în fața poporului, precum și Aducerea Sfintei Cruci de la perșii păgâni, în anul 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste în biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.
În tradiția populară, Ziua Crucii este considerată un hotar între vară și toamnă. În această zi, în zonele viticole începe culesul viilor. Se mai păstrează obiceiul ca preotul parohiei să sfințească via şi butoaiele cu vin, pentru ca şi în anul viitor gospodarul să se bucure de o recoltă bogată.
În această zi se bat nucii, se adună din păduri şi ramurile de alun. Tradiţia spune că atunci cînd sunt recoltate în Ziua Crucii, ramurile acestea primesc puteri miraculoase şi sunt unelte valoroase pentru fîntînarii care vor să depisteze izvoarele subterane.
