Gazele naturale europene de referință (TTF Amsterdam) se tranzacționează luni dimineața la 63 de Euro/Mwh, după ce vineri au coborât până la 62 de Euro, un nivul din septembrie 2021, potrivit Trading Economics.
În timp ce meteorologii anticipează o lună ianuarie cu medii record de temperatură în mai multe țări europene, rezervele din depozitele de gaze rămân la un nivel ridicat, iar prețul este acum la un nivel de cinci ori mai mic decât vârful atins în august anul trecut. Imediat după aceea, Vladimir Putin avertizase că „europenii vor îngheța”, dacă sunt introduse sancțiuni energetice împotriva Rusiei.
Potrivit Politico, strategia lui Putin „de a face viața mizerabilă pentru publicul european prin oprirea livrărilor de gaze, pentru a imprima astfel o presiune politică ce ar fi dus la oprirea sprijinului pentru Ucraina, părea la vremea respectivă o amenințare serioasă. Acum, pare că strategia lui Putin a fost una prin care s-a bătut singur”.
Prețurile gazelor încă sunt mult mai mari decât mediile ultimului deceniu, deoarece pentru a scăpa de sub amenințarea lui Putin, europenii au ales să importe gaz lichefiat, care costă mult mai scump. Importurile de acest fel aproape că s-au dublat în 2022, iar acest lucru a compensat aproximativ trei sferturi din cele 80 de miliarde de metri cubi pe care Europa le primea pe conductele rusești înainte de război. O nouă infrastructură de import de gaze lichefiate apare în toată Europa, inclusiv în Germania, unde șase terminale plutitoare vor fi operaționale până la sfârșitul acestui an.
Vremea caldă dar și scăderea consumului, pe fondul prețurilor mai mari, face ca la mijlocul lunii ianuarie, depozitele europene de gaze să aibă încă 82% din capacitate.
De partea cealaltă, Rusia încasează în plin o lovitură financiară puternică – o analiză a Centrului de Cercetare pentru Energie și Aer Curat arată că, după interzicerea de către UE a importurilor de țiței rusești și plafonarea barilului la 60 de dolari, Kremlinul a pierdut 160 de milioane de euro pe zi. Dar asta după un an 2022 în care a încasat 155 de miliarde de euro din exporturile de petrol și gaze, cu 30% mai mult decât în anul anterior declanșării invaziei în Ucraina. După estimări făcute chiar de Rusia, în 2023, aceste venituri ar urma să scadă cu doar 23%. Totuși, mai arată Politico, unii experți consideră că veniturile Rusiei vor scădea mult mai mult.
Dacă a câștigat Europa deja războiul energetic, „este încă devreme să fie făcute concluzii. Suntem încă la început de iarnă și există o mulțime de lucruri care ar putea merge prost”, a spus Dieter Helm, profesor de politică economică la New College, Oxford și fost consilier energetic al Comisiei Europene.
„Dar Europa s-a descurcat mult mai bine decât se așteptau majoritatea comentatorilor”, a precizat consilierul.
„Rușii au avut o singură armă în războiul energetic: gazul. Este o armă puternică, cu un impact mare pe termen scurt. Dar au folosit-o deja. Arsenalul UE a fost mai diversificat: stimularea surselor regenerabile, aprovizionarea din altă parte, alături de măsuri pentru reducerea consumului”, a comentat pentru Politico un diplomat european.
Totuși, pe lângă facturile mai mari pentru cetățeni, prețul plătit de UE a fost și o scădere a producției industrială cu aproape 13% în sectoarele consumatoare de energie.
