Conflictul armeano-azer legat de provincia Karabahul de Munte este discutat astăzi la Teheran, Iran, acolo unde participă miniștrii de Externe din Armenia, Azerbaidjan, Iran, Turcia, Rusia și Georgia.
Ministrul de Externe al Armeniei, Ararat Mirzoian, a dat curs invitației Iranului de a participa la reuniunea puterilor regionale privind situaţia din Caucazul de Sud după victoria politică a Azerbaidjanului în Karabahul de Munte în septembrie.
Întâlnirea de azi de la Teheran are loc în formatul, cunoscut sub numele de „3+3”, inițiat încă în decembrie 2022, ce propunea şi includerea Georgiei. Tbilisi s-a oferit să medieze între Armenia şi Azerbaidjan, care, de luni de zile, fac schimb de proiecte ale unui tratat de pace, după trei decenii de ciocniri armate pentru controlul provinciei Karabahul de Munte, teritoriu recunoscut la nivel internaţional ca făcând parte din Azerbaidjan, dar care era populat până de curând de aproximativ 120.000 de armeni.
După victoria Azerbaidjanului într-o operaţiune militară din 19 şi 20 septembrie din Karabahul de Munte, autorităţile autoproclamatei republici au capitulat şi au anunţat dizolvarea acesteia până la sfârșit de an. Pe lângă conflictul din provincie, cele două ţări sunt implicate în ciocniri continue la frontieră, întrucât nu şi-au delimitat niciodată graniţele de la prăbuşirea URSS. O parte importantă a unei viitoare normalizări a relaţiilor dintre Armenia şi Azerbaidjan presupune nu doar delimitarea graniţelor, ci şi deblocarea culoarelor de trecere între cele două naţiuni, în particular, dar şi în regiunea Caucazului de Sud, în general, care include Iran şi Turcia. Azerbaidjanul şi Turcia fac presiuni asupra Armeniei să deschidă cât mai curând aşa-numitul „culoar Zangezur”, o cale care să lege Azerbaidjanul de exclava sa Nahicevan, traversând aproximativ 30 de kilometri de teritoriu armean, dar Erevanul nu a fost încă de acord pentru că vrea să-şi păstreze suveranitatea asupra infrastructurii.
