Războiul lansat de Rusia împotriva Ucrainei a stârnit un val uriaş de solidaritate în întreaga Europă, guvernele oferind ajutoare celor care fug de bombardamente. Potrivit ONU, 6,3 milioane de ucraineni şi-au găsit refugiu în străinătate. Însă această criză scoate la iveală un aspect neplăcut, şi anume că romii nu sunt bineveniţi, relatează CNN într-un amplu reportaj realizat la Praga, Bucureşti şi Chişinău.
În toate situaţiile prezentate de CNN, romii şi activiştii pentru drepturile acestei minorităţi se plâng de condiţiile de primire şi atitudinea gazdelor, dar autorităţile neagă reclamaţiile lor.
Povestea Lidiei Kalișinko
Lidia Kalișinko a fugit împreună cu familia sa din regiunea Odesa. Ea, fiica și cele două nepoate ale sale au stat în ultimele trei luni într-o clădire universitară abandonată din Chișinău, transformată în adăpost pentru refugiați. Clădirea găzduiește peste 100 de refugiați, aproape toți romi. Cei câțiva care nu sunt romi sunt în mare parte cetățeni ai țărilor post-sovietice din Asia Centrală și de Vest, de pildă Tadjikistan și Azerbaidjan. Un singur robinet de apă potabilă deservește întreaga clădire, iar mobilierul aruncat la gunoi aglomerează coridoarele întunecate pe care se plimbă copii mici.
La momentul vizitei CNN, la mijlocul lunii iulie, mai multe cazuri de Covid-19 fuseseră raportate în rândul rezidenților. Stând în fața clădirii mari și cenușii, Lida Kalișinko arată spre o unitate mobilă de dușuri oferită de UNICEF. Instalația a fost de prea puțin folos pentru nepoata ei, care e în scaun cu rotile.
„A făcut duș doar de patru ori de când a venit aici, pentru că este atât de dificil să meargă acolo, sunt atât de multe trepte și dușurile nu pot fi folosite de persoanele cu dizabilități”, explică Lida. Într-un răspuns scris la întrebările adresate de CNN, autoritățile neagă segregarea intenționată a refugiaților romi în acest adăpost, spunând că aceștia au fost plasați acolo pentru a evita despărțirea familiilor mari, care nu puteau fi separate în diferite centre de plasament într-o perioadă în care un număr mare de refugiați intrau în țară.
Ala Valentinovna Saviena a plecat din orașul său natal, Odesa, la sfârșitul lunii februarie, în speranța că va ajunge la rudele din Germania. Însă fiul ei, în vârstă de 19 ani, nu are pașaport sau altă formă de identitate, ceea ce face extrem de dificilă o călătorie într-o țară din Uniunea Europeană. Moldova și-a schimbat condițiile de intrare pentru persoanele fără documente care fug din Ucraina, dar cei care vor să plece mai departe în UE se confruntă cu mai multă birocrație.
„Avem 5.000 de refugiați romi care stau în Republica Moldova și mulți dintre ei nu au documente, poate 30%”, a declarat un oficial de la Chișinău.
Autoritățile ucrainene au înființat puncte speciale de ajutor în apropierea graniței, unde oamenii pot solicita noi documente, dar o călătorie peste graniță și înapoi este inaccesibilă pentru mulți dintre cei care au fugit deja. O complicație suplimentară în cazul fiului lui Saviena este vârsta acestuia. Având vârsta de peste 18 ani, este posibil să nu i se permită să părăsească din nou Ucraina dacă se întoarce.
Regula care cere ca majoritatea bărbaților cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani să rămână în Ucraina pentru a apăra țara nu a fost aplicată cu strictețe la începutul războiului, dar este acum.
Întregul articol realizat de CNN poate fi găsit AICI.
