Clădirea Academiei de Științe a Moldovei a devenit monument de arhitectură, fiind inclusă în registrul monumentelor de categorie națională. Atribuirea noului statut a fost făcută printr-o decizie a Ministerului Culturii, ce prevede includerea în registru și a altor șapte clădiri istorice din țară.
Pe lângă sediul Academiei de Științe a Moldovei, în listă se regăsesc Conacul Cristi-Korotnev din s. Lupa-Recea, raionul Strășeni, clădirile școlii de meserii, grajdul pentru cai al fostului conac Macarov-Mavrocordat, Moara cu motor și Podul de piatră din satul Corbu, raionul Dondușeni, cimitirul evreiesc din satul Vadul-Rașcov, raionul Șoldănești, și Biserica „Sfântul Ilie” din s. Albota de Sus, raionul Taraclia.
Potrivit ministrului Culturii, Sergiu Prodan, Registrul monumentelor s-a îmbogățit cu aceste noi înscrisuri la sugestia cercetătorilor, dar și datorită interesului turistic față de ele.
„Prin înscrierea în Registru, vom păstra autenticitatea lor și le vom pune mai bine în valoare. Sunt elemente importante ale patrimoniului cultural-istoric național, iar astfel accentuăm însemnătatea lor pentru circuitul vieții cotidiene, sporim interesul turistic și contribuim la dezvoltarea durabilă a economiei”, a menționat ministrul Culturii.
Amintim, edificiul Academiei de Științe a Moldovei a fost construit acum 70 de ani. Proiectul clădirii a fost elaborat în 1951, autori ai proiectului fiind arhitecții Valentin Mednec și Aleksandr Vedenkin. Construcția a durat patru ani. Arhitectura clădirii și decorul ei sunt determinate de arhitectura monumentală sovietică din perioada stalinistă, un stil răspândit în primii ani de după cel de-al Doilea Război Mondial atât în URSS, cât și în statele blocului socialist din Europa de Est.