Summitul NATO de la Washington a fixat că, în condițiile presiunii hibride asupra Republicii Moldova, organizația va spori asistența politică și practică pentru țară. Această înseamnă mai multă asistență în dezvoltarea capacităților de securitate, apărare și reziliență a Republicii Moldova, dar și a cursului de aderare la UE, a modernizării și democratizării, a menționat Valeriu Mija, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, în cadrul briefingului privind rezultatele pentru Republica Moldova a summitului de la Washington, care a avut loc la Ambasada Poloniei din Chișinău, punctul de legătură cu Organizația Nord-Atlantică.
Referindu-se la dezvoltarea parteneriatului Republicii Moldova cu NATO, Valeriu Mija a subliniat faptul că autoritățile moldovenești doresc să dinamizeze dialogul politic şi cooperarea practică cu Alianța Nord-Atlantică. „Suntem interesați să valorificăm într-o măsură cât mai mare posibilitățile oferite de NATO statelor partenere și să devenim un partener credibil, cu valoare adăugată pentru securitatea internațională comună”, a spus oficialul, citat de IPN.
Totodată, având în vedere opiniile celor care consideră că statutul de neutralitate – de care țin cont mereu autoritățile Republicii Moldova – e suficient ca statul moldovenesc să fie ocolit de urgiile războiului, demnitarul a punctat că principiul neutralității și reglementarea acestuia în legislația internațională nu presupune autoizolare, demilitarizare sau indiferență fată de evenimentele internaționale, inclusiv față de acte de agresiuni, îndeosebi cele condamnate de către Consiliul de Securitate ONU sau Adunarea Generală a ONU.
Consolidarea capacităților de apărare, a punctat secretarul de stat, este la ordinea zilei, deoarece pe parcursul ultimilor 15 ani „mai mulți actori internaționali depun eforturi enorme de revizionism istoric ale ordinii internaționale bazate pe drept internațional, în special prevederile Cărții ONU, principiilor și ghidărilor OSCE, versus așa-numitei ordini mondiale bazate pe spații civilizaționale sau multipolare. Cu alte cuvinte, spații de influențe, care au stat la baza paradigmei politice sec. XIX și începutului sec. XX. Cu toții cunoaștem cu ce s-au finalizat aceste relații tragice în sec. XX”, a amintit Valeriu Mija de ororile ultimei conflagrații mondiale.
Mai mult, a accentuat el, în ultimii doi ani, suportăm efecte ale transformărilor dramatice ale mediului de securitate internațională, mai cu seamă în regiunea bazinului Mării Negre, alături de Republica Moldova, unde situația a devenit instabilă, volatilă și fragilă. Războiul declanșat în 2022 de către Federația Rusă împotriva Ucrainei cu intenția de schimbare a frontierelor naționale prin forță și război, subminare a ordinii internaționale bazate pe reguli și norme, arhitectura și aranjamentele de securitate în Europa, stabilită prin Declarația de la Roma din 1990 și Carta pentru Europa Nouă, adoptată la Paris în 1990. Mai mult, acest război produce efecte grave asupra securității și dezvoltării țării.
În acest context, secretarul de stat al MAEIE a remarcat că „unul din principalele subiecte ale Summitului NATO de la Washington a fost problematica securității în Europa de Est, apărarea Ucrainei, restabilirea ordinii internaționale bazate pe reguli și norme, oferirea suportului politic și asistenței practice Ucrainei și statelor partenere din Est pentru sporirea capacităților de securitate, apărare și reziliență ale acestora. Acest fapt ne convinge că NATO este un partener credibil”, a declarat secretarul de stat, menționând că deciziile aprobate de summitul NATO de la Washington sunt foarte importante și pentru securitatea regională, pentru viitorul Ucrainei, bazinul Mării Negre și, evident, pentru Republica Moldova, care resimte efectele și impactul direct al evoluțiilor regionale.
La briefing au luat cuvântul Michaela Guerard Šimák, șefa Oficiului de legătură NATO, și Tomasz Kobzdej, ambasadorul Poloniei la Chișinău.
