Vladimir Putin anunță suspendarea tratatului START între Federația Rusă și SUA privind controlul armamentului nuclear. Nu este nicio noutate, Federația Rusă oricum nu respecta acest tratat. Vladimir Putin a mulțumit „jurnaliștilor militari” implicați în război de partea Federației Ruse. De ce nu a mulțumit si jurnaliștilor ruși care au riscat să spună adevărul, condamnați la ani grei de închisoare. Sunt declarații făcute de politologul de la București în interviul acordat jurnalistei Valentina Ursu.
Vocea Basarabiei: Am urmărit două discursuri într-o singură zi: a liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, care a acuzat întreaga lume că ar fi provocat atacul rusesc asupra Ucrainei și discursul președintelui Biden, care a spus că libertatea și solidaritatea sunt mai prețioase ca oricând și că Ucraina nu va fi victima Federației Ruse niciodată, iar Statele Unite și Occidentul nu caută să controleze Federația Rusă. Pe înțelesul cetățenilor Republicii Moldova, cum ați tălmăci aceste două discursuri ale celor doi lideri mondiali?
Radu Carp: În primul rând, trebuie spus că atât Federația Rusă, cât și Statele Unite au dorit să marcheze public apropierea momentului 24 februarie, care marchează un an de la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și au marcat-o la nivelul cel mai înalt prin aceste două discursuri. Discursul lui Vladimir Putin se știa că va avea loc, se știa și data la care va avea loc încă din luna decembrie a anului trecut și existau multe speculații referitoare la conținut.
Discursul lui a fost, aș spune, oarecum previzibil, sigur a inclus și o parte de imprevizibil, partea previzibilă a fost această narațiune propagandistică rusă privind agresiunea Occidentului împotriva Rusiei, nimeni nu a agresat Rusia, Rusia a început acest război de agresiune, însă Vladimir Putin a venit cu ceva nou, a spus că exista riscul ca Occidentul să intervină militar în Donbas.
Sigur, el a mai reiterat această idee cum că Occidentul era pregătit să captureze Ucraina, însă astăzi a fost foarte precis, a spus că Occidentul era pregătit să intre în Donbas, lucru absurd, pentru că la data de 24 februarie 2022 exista o linie de demarcație gestionată de OSCE, cu acordul Statelor Unite și al Rusiei și ar fi fost imposibil ca Occidentul, ca NATO să dorească să agreseze Rusia sau partea aceasta din Donbas.
În al doilea rând, cred că partea imprevizibilă oarecum a fost chestiunea legată de renunțarea la Tratatul START, deși Rusia de mai multă vreme nu a permis inspecții la arsenalul său nuclear, devenise total necooperantă cu celelalte state și cu Statele Unite, deși NATO a avertizat asupra acestei perspective, a spus că, de facto, tratatul este suspendat, a spus-o încă de la începutul lunii februarie, iar Vladimir Putin a insistat pe această solidaritate a regiunilor din Rusia cu noile regiuni anexate din Ucraina.
El consideră că poate să meargă înainte, încălcând în continuare suveranitatea Ucrainei, pe care tot Rusia a recunoscut-o nu numai în iunie 1991, dar și de nenumărate ori după. Adică s-a încercat un fel de mobilizare a opiniei publice din Federația Rusă.
De data aceasta, Vladimir Putin n-a mai ocolit, forțat de faptul că din ce în ce mai multe familii sunt confruntate cu dramele războiului, inclusiv cu mobilizarea, a trebuit să vorbească frontal despre acest subiect, a vorbit despre regiuni care ar trebui să se înfrățească cu noile regiuni anexate în urma referendumului, în fine, a mulțumit – culmea cinismului! – jurnaliștilor militari. Adică în timp ce jurnaliștii sunt închiși în Federația Rusă, acei jurnaliști militari care, de fapt, nu sunt jurnaliști, sunt doar militari, primesc mulțumiri.
Cam acesta a fost discursul lui Vladimir Putin, un discurs de mobilizare, un discurs extrem de agresiv la adresa Occidentului în general, așa a înțeles Vladimir Putin să marcheze un an de la agresiunea nejustificată din Ucraina.
Vocea Basarabiei: Deci, ceea ce au înțeles mai mulți lideri occidentali e că Rusia nu se pregătește pentru pace, ci mai degrabă pentru mai mult război, inclusiv această declarație a făcut-o și secretarul general al Alianței Nord-Atlantice dl Stoltenberg. Și el încă o dată a ținut să spună că nimeni nu atacă Rusia, Rusia este agresorul și că este un an de când a lansat această invazie și nu se vede niciun semn că Vladimir Putin s-ar pregăti pentru pace.
Radu Carp: Da, dl Stoltenberg a fost obligat cumva să iasă cu aceste declarații. De ce? Pentru că suspendarea din Tratatul START a Rusiei, suspendarea unilaterală este un fapt grav. Asta înseamnă că nici un stat din lume și nici o organizație internațională nu va putea controla de acum înainte ce se întâmplă cu arsenalul nuclear al Rusiei în condițiile în care alte state sunt supuse acestor reglementări. Și aici este o chestiune extrem de gravă, în opinia mea, și de aceea dl Stoltenberg a fost nevoit cumva să aibă o replică și să spună că acest tratat rămăsese singurul instrument prin care Federația Rusă era constrânsă să nu folosească arsenalul nuclear.
Stoltenberg a fost nevoit cumva să aibă o replică și să spună că acest tratat rămăsese singurul instrument prin care Federația Rusă era constrânsă să nu folosească arsenalul nuclear.
Vocea Basarabiei: La Chișinău, mulți se așteptau ca Vladimir Putin, președintele Federației Ruse, la un an de la invazia țării sale în Ucraina să pomenească și de Republica Moldova. Nu s-a întâmplat acest lucru, dar în schimb la Varșovia liderul de la Casa Albă, președintele Biden chiar a făcut o invitație de a o aplauda pe președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și a spus că determinarea poporului Republicii Moldova de a trăi liber l-a adus pe calea de a obține calitatea de membru al Uniunii Europene și că el se mândrește cu Maia Sandu, care este și ea acolo prezentă, și că e alături de ea și de poporul liber al Republicii Moldova. Ce ar însemna și acest mesaj transmis acolo?
Radu Carp: Asta înseamnă că mesajele dnei Maia Sandu, mesajele Guvernului de la Chișinău legate de o posibilă intervenție a Federației Ruse, nu neapărat militară, dar prin mijloace hibride, încercarea de a gestiona o situație de criză pe care tot Rusia să o creeze, toate aceste mesaje au ajuns și la Washington. Asta arată dimensiunea situației foarte fragile care este în momentul de față legată de Republica Moldova și e foarte bine că președintele Biden a dat acest semnal. Cred că a contribuit la acest semnal și faptul că discursul său a avut loc în Polonia, la Varșovia, am văzut că premierul Morawiecki în urmă cu o zi a pronunțat tot în acest fel un mesaj clar de susținere a Republicii Moldova în contextul unei posibile agresiuni ruse și cred că această mențiune este rezultatul și al unei discuții mai largi, care a avut loc între liderii din Europa de Est reuniți în Formatul „București 9” la Varșovia.
Adică, eu cred că președintele Biden a înțeles din discuțiile cu liderii est-europeni cât de importantă este stabilitatea Republicii Moldova în condițiile în care discursul președintelui Biden s-a adaptat la situație. El a avut, practic, 6-7 ore la dispoziție după discursul lui Vladimir Putin, în așa fel încât a putut să aibă referințe și la discursul lui Putin, și la ceea ce s-a discutat la nivelul de state din estul Europei.
Vocea Basarabiei: Președinta Maia Sandu se va afla, cel mai probabil, joi la București. S-a spus deja în spațiul public că această vizită are loc pe fondul informațiilor că Federația Rusă pregătește un plan pentru destabilizarea țării, să ne spuneți câtă încărcătură simbolică și cât pragmatism e în această vizită pe care Maia Sandu o va întreprinde la București, pentru că inițial se anunțase că Dorin Recean în această săptămână poate fi la București, dar poate se vor întâlni și ambii, nu cunoaștem deocamdată acest lucru, dar, cel puțin, noul premier Dorin Recean a promis că prima vizită o va întreprinde la București.
Radu Carp: Așa este. Noul premier al Moldovei a declarat că va face prima vizită la București. Vizita dnei Maia Sandu marchează sfârșitul acestei încercări de destabilizare a Republicii Moldova, sfârșitul fericit.
Asta nu înseamnă că nu vor avea loc și alte încercări de destabilizare, dar această vizită marchează faptul că există un guvern legitim la Chișinău, că există un șef de stat care duce în continuare neperturbat activitățile și cred că e un mesaj foarte bun.
Dna Maia Sandu a fost prezentă la München, la Varșovia și, iată, la București, adică faptul că este prezentă în multe locații europene arată cetățenilor din Republica Moldova faptul că Uniunea Europeană este o chestiune concretă, și nu doar una abstractă.
Vocea Basarabiei: Dar cum vedeți dvs. dezvoltarea cooperării moldo-române, ținând cont de faptul că de un an de zile în imediata vecinătate e această agresiune rusă în Ucraina?
Radu Carp: Cred că în ultimul an, de când a început agresiunea rusă în Ucraina, cooperarea dintre cele două țări a fost intensificată mai mult decât în ultimii 10 ani, adică luând ca reper anul 2009, de când comuniștii nu au mai fost la putere, cred că putem lua în calcul o perioadă mai lungă, o perioadă de 13 ani, în care relațiile cu România s-au dezvoltat, dar în ultimul an s-au intensificat fără precedent.
Într-o situație de criză, Republica Moldova și-a văzut amenințată existența prin faptul că s-a încercat decuplarea ei de la resursele de gaz, energie și în această situație dificilă acest parteneriat s-a adaptat și am avut, și avem, să zic așa, un deznodământ fericit în sensul că astăzi Republica Moldova este mult mai independentă energetic, inclusiv politic la nivel internațional decât era în urmă cu un an.
