Premierul Dorin Recean va efectua prima sa vizită peste hotare în România. La București, prim-ministrul va discuta cu președintele Klaus Iohannis, cu omologul său Nicolae Ciucă, cu Alina Gorghiu, președinta interimară a Senatului și cu Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților. Vor fi abordate mai multe subiecte privind relansarea economică și dezvoltarea cooperării în domeniul energetic, dar și dezvoltarea proiectelor de infrastructură. Fostul europarlamentar român Cristian Preda, decanul Facultății de Științe Politice a Universității din București sugerează că e nevoie de mai mult sprijin pentru R Moldova.
Cristian Preda: E clar că e o situație mult mai bună decât în urmă cu câțiva ani, când din diverse rațiuni se ajunsese ca președinții nici să nu-și vorbească sau să existe, în fine, întâlniri mai degrabă strict protocolare. De când Maia Sandu e președintă, lucrurile au mers în direcția unei normalizări reale, efective, nu doar declarate și evident că, văzând anvergura politică a dnei președinte, și în România s-au mai descuiat niște minți și, în fine, e un moment în care cele două țări colaborează, România sprijină cu ce poate Republica Moldova, pentru că e clar că Republica Moldova are nevoie de sprijinul nostru și e o relație mult mai civilizată. În plus, era firesc ca premierul nou-numit să vină la București, să discute direct cu interlocutorii importanți din România și eu sper ca și el să aibă un parcurs bun și să sporească această vigoare a relației bilaterale.
Vocea Basarabiei: Credeți că dominante vor fi subiectele comercial-economice sau totuși că în aceste vremuri destul de complicate, tensionate sunt cu provocări și riscuri de securitate tot mai complexe și ar putea acest subiect să fie unul prioritar?
Cristian Preda: Da, securitatea Republicii Moldova a devenit o problemă extrem de importantă pe agenda bilaterală și vedem că, deși la București uneori lucrurile se urnesc mai greu, până la urmă se discută chestiunea asta. Noi chiar recent am avut ilustrarea încetinelii bucureștene, când am aflat mai întâi de la președintele Zelenski, președintele vecinilor noștri ucraineni, că există un așa plan de destabilizare radicală a guvernării din Republica Moldova, pentru un al doilea timp la București a fost făcut un gest de sprijin clar pentru Chișinău. Toată lumea s-ar fi așteptat noi să aflăm de la București mai întâi, nu de la o țară, care e agresată, ce se întâmplă cu situația din Republica Moldova, dar, știți cum, mai bine mai târziu decât niciodată. Bine că a aflat și președintele și a și primit-o pe dna președintă la București, și-a exprimat clar sprijinul politic, securitatea e de-acum și pentru noi, pentru România ca țară, o chestiune foarte delicată, fiindcă oricând există riscul extinderii agresiunii ruse și de aia cooperarea dintre Chișinău și București trebuie să fie foarte concretă și continuă, aș spune, adică nu poți să iei pauze acum. În contextul acesta, sigur că se discută și alte chestiuni, cum s-au și discutat de-a lungul ultimului an, chestiunea energetică, chestiunile comerciale, sprijinul care poate fi acordat în situația asta în care Moldova are mai mulți refugiați ucraineni decât sunt în România, era firesc să ajutăm și noi. Personal cred că sprijinul financiar ar putea să fie mult mai semnificativ de la București, pentru că, în fine, valoarea absolută pentru România nu e atât de importantă cât e pentru Moldova, adică 100 de milioane de euro înseamnă cu totul altceva pentru Moldova decât înseamnă pentru România, că diferența e de talie demografică.
La nivel european și în interiorul NATO, de asemenea, Moldova este percepută în acest moment ca o țară foarte expusă unei destabilizări severe, care poate să conducă la o extindere a conflictului pornit de Putin în Ucraina, toată lumea este conștientă de acest lucru.
Vocea Basarabiei: Dar atunci când s-a aflat președinta Maia Sandu la București, ea a spus că speră să obțină protecție în cazul unei eventuale destabilizări a Republicii Moldova și Klaus Iohannis a reacționat și a spus că România rămâne deosebit de vigilentă față de acțiunile hibride ale Kremlinului, care se intensifică la împlinirea deja a mai mult de un an de război, și că aceste tentative de destabilizare sunt susținute de intensificarea propagandei pro-ruse și scopul este alimentarea de narative utile Rusiei și diminuarea unității și solidarității celor două state, Republica Moldova și România, dar zicea Klaus Iohannis că nimeni nu va ceda. Ați putea să ne deschideți parantezele, cum ar putea Republica Moldova să aibă acest sprijin în cazul unei eventuale destabilizări?
Cristian Preda: Da, acum eu cred că la fel ca și în cazul ajutorului pe care România îl acordă Ucrainei, președintele, la rândul lui, prim-ministrul, ar putea să fie ceva mai concreți și mai transparenți, pentru că este una dintre puținele țări europene care sprijină Ucraina, dar care nu se spune în mod explicit cum îi sprijinim, adică, nu știu, o rămășiță a unei culturi sovietice, a unui secret păstrat în timpuri în care, nu-i așa, toți ceilalți care sunt solidari cu Ucraina spun concret cum o ajută. Și în cazul Moldovei cred că ar trebui să fim foarte expliciți, și eu cred că există două capitole unde ar trebui să spunem clar că îi sprijinim pe cetățeni și autoritățile din Republica Moldova, și anume în domeniul informațiilor. Cred că România trebuie să pună în mod explicit și să-și asume să transmită informațiile de care dispune legate de uneltiri, mașinațiuni, care vizează destabilizarea guvernului prooccidental de la Chișinău la dispoziția autorităților din Republica Moldova, nu e nimic în neregulă, și chiar ar trebui să facem asta și să ne asumăm. Doi – cred că trebuie un sprijin financiar semnificativ, pentru că o parte din mișcările de nemulțumire din Moldova, alimentate într-adevăr, cum se spune, de narative, în fine, tot felul de povești aiuristice, pot să aibă succes dacă oamenii sunt înfometați, dacă nu o duc bine și e clar că războiul din Ucraina afectează foarte mult investițiile în Republica Moldova, o creștere economică ar fi putut să fie mult mai semnificativă decât e în acest moment. Și de asta trebuie să spunem: „Vrem să-i ajutăm pe cetățenii Republicii Moldova financiar, să contribuim la ce e nevoie, e nevoie pentru buget, sprijin direct pentru buget – le-o dăm asta”. Mai mult decât atât, cooptăm și alți europeni pentru această cauză, pentru că la nivel european și în interiorul NATO, de asemenea, Moldova este percepută în acest moment ca o țară foarte expusă unei destabilizări severe, care poate să conducă la o extindere a conflictului pornit de Putin în Ucraina, toată lumea este conștientă de acest lucru. Deci, dacă vrem să sprijinim guvernarea care ține linia apărătorilor Ucrainei, a adversarilor agresiunilor rusești, trebuie să facem acest efort, să-i mai cooptăm și pe alții, or lucrurile acestea nu înțeleg de ce ar trebui să fie secrete, pentru că nu e doar o problemă de narativ. A intrat cuvântul acesta în vocabularul tuturor, nu e doar o poveste, e o problemă de discurs, de propagandă, e o problemă de sprijin material, nu? Chișinăul are nevoie și de bani, are nevoie și de informații pentru a se apăra, și trebuie să spunem lucrul acesta, nu e nimic în neregulă, că nu vrem să apărăm sau să sprijinim un regim tiranic sau autoritar, dimpotrivă vrem să sprijinim un regim care are aceleași valori ca țările din Uniunea Europeană și din NATO, e foarte simplu.
Dacă vrem ca și România să fie protejată, trebuie să sprijinim Moldova, pentru că dacă Moldova este destabilizată și rușii intră din Transnistria pe restul teritoriului Republicii Moldova, toată frontiera nordică și estică a României devine, într-adevăr, graniță de război.
Vocea Basarabiei: Dar ce spun demnitarii de la București, că România a livrat energie electrică atunci când Republica Moldova a rămas fără curent electric, a furnizat gaze, lemne de foc, păcură?
Cristian Preda: Aici nu mai e vorba de trecut, aici nu e o competiție, ce a făcut cutare și ce n-a făcut cutărică, aici e vorba de momentul prezent și de lunile care urmează, care sunt luni în care nu este exclusă extinderea acestui conflict. Or, dacă vrem ca și România să fie protejată, trebuie să sprijinim Moldova, pentru că dacă Moldova este destabilizată și rușii intră din Transnistria pe restul teritoriului Republicii Moldova, toată frontiera nordică și estică a României devine, într-adevăr, graniță de război. Acuma nu e, granița noastră nu e graniță de război, deși în România se spune că războiul e la frontierele noastre. E fals, nu este! Granița războiului este în interiorul Ucrainei. Deci, dacă vrem, într-adevăr, să nu avem războiul la frontierele noastre, noi trebuie să sprijinim semnificativ Moldova. E un punct-cheie din punct de vedere strategic.
Vocea Basarabiei: Dl Preda, ați fost și europarlamentar, și pentru că și pe atunci, dar și acum se insistă pe rezolvarea problemei transnistrene și unii chiar spun că trebuie forțată reglementarea transnistreană, ce punct de vedere împărtășiți dvs. pe dosarul transnistrean?
Cristian Preda: Eu cred că de când a început agresiunea rusă, Tiraspolul și-a dat seama cât de multă nevoie are de Chișinău și eu cred că această criză grozavă prin care trece regiunea trebuie să fie folosită ca o oportunitate de regăsire a unității țării. Transnistria a fost cotropită și controlată de 30 de ani de Kremlin, de altfel, recent, atunci când de la Moscova s-a spus că, dacă e atacată Transnistria, e atacată Rusia, autoritățile Federației Ruse au recunoscut acest fapt, controlul exercitat asupra unei părți din teritoriul Republicii Moldova. Cred că singura soluție rațională la acest moment este ca Tiraspolul să înțeleagă cât de multă nevoie are de sincronizare în plan politic, în plan economic, în plan de securitate cu Chișinăul.
Vocea Basarabiei: Și despre perspectiva europeană ce ne puteți spune? Totuși, credeți că e aproape ziua când Republica Moldova ar putea să ajungă stat-membru UE?
Cristian Preda: Și aici cred că ar trebui discutată o dată, cred că în Republica Moldova există toate resursele necesare pentru a imagina un asemenea calendar și pentru a cere sprijinul nu doar al României, ci și al altor state-membre pentru descrierea unui asemenea calendar. Îmi amintesc, atunci când eram în Parlamentul European, ultima dată fixată pentru aderarea unei noi țări, vorbesc în perioada de după intrarea Croației, asta a fost în 2013, data fixată, se vorbea atunci despre Muntenegru și Serbia și era 2025, adică de acum în doi ani.
Noi am început negocierile în 2000 și am intrat în 2007, asta ar fi maximum acceptabil, dacă e să calculăm, mai târziu de 2030 ar fi stupid să propunem Moldovei un parcurs, dacă se poate mai devreme, cu atât mai bine.
Vocea Basarabiei: Războiul ruso-ucrainean a schimbat paradigma.
Cristian Preda: A schimbat această perspectivă, dar cred că și pentru Balcanii de Vest, și pentru Moldova și Ucraina trebuie gândită o dată și evident că aici iarăși este necesar un dialog consistent, care să pornească de la resurse și de la o evaluare rezonabilă, astfel încât să fie o țintă acceptată de toată lumea. Nu mă aventurez să spun eu vreo dată, dar cred că trebuie să gândim în termeni în care s-au construit parcursurile de negociere și intrare efectiv în Uniune pentru țările din Europa Centrală și Orientală, nu pentru țările din Balcanii de Vest. Singura țară, de fapt, din Balcanii de Vest care a făcut un parcurs rapid a fost Slovenia, în rest și Croația a avut un parcurs mult mai lung decât al celorlalte țări foste comuniste. Eu cred că timpul pentru negociere și aderare de referință ar trebui să fie cel al statelor care au intrat în 2004 și, respectiv, al României și Bulgariei, adică să fie vorba de 5-7 ani, și nu de timpul pe care iată l-au consumat deja muntenegrenii și sârbii care negociază ceva sau și alte țări care au statut de candidat cu promisiunea negocierii sau care au fost declarate candidate, pentru că Bosnia și Herțegovina a fost, în sfârșit, acceptată drept candidată, deși depusese cererea în 2016, după ce Moldova și Ucraina au devenit candidate, adică timpul negocierii pentru țările din fosta Iugoslavie, exceptând Slovenia, a fost semnificativ mai lung decât al celorlalte. Nu putem să acceptăm asta pentru Moldova și Ucraina, cred că trebuie revenit la un parcurs scurt cum a fost cel al României, care oricum a fost mai întârziată decât celelalte state. Noi am început negocierile în 2000 și am intrat în 2007, asta ar fi maximum acceptabil, dacă e să calculăm, mai târziu de 2030 ar fi stupid să propunem Moldovei un parcurs, dacă se poate mai devreme, cu atât mai bine.
Vocea Basarabiei: Dar credeți că și SUA și-au schimbat acum atitudinea față de Republica Moldova, a crescut interesul Washingtonului față de Republica Moldova din moment ce liderul de la Casa Albă în Varșovia a cerut inclusiv aplauze pentru președinta Maia Sandu?
Cristian Preda: Din nou, meritul președintei Sandu este evident. Pe de altă parte, Statele Unite au realizat cât de greșit a fost că au lăsat dosarul ruso-ucrainean pe mâna doar a europenilor. Îmi pare rău s-o spun, dar soluția Acordului de la Minsk s-a dovedit a fi o iluzie, asta între altele, pentru că Statele Unite nu au părut interesate de acest dosar. Acum când văd că, după agresiunea începută în 2014, se întâmplă ce se întâmplă de un an încoace, e firesc ca vinovăția măcar să-i împingă pe americani să vadă mai atent ce se întâmplă în toată regiunea, nu doar în Ucraina, ci și în Moldova sau și în alte țări, sunt situații complicate și în Armenia, și în Georgia. De asta cred că acum avem o atenție sporită a Statelor Unite pentru Republica Moldova și sper să rămână așa, e nevoie și de sprijinul Statelor Unite pe lângă sprijinul european, care e deja altfel exprimat față de Republica Moldova și am convingerea că vom ieși la liman, că va fi o poveste de succes pentru Republica Moldova.
