Iurie Matei este artistul care prin creația sa ridică o oglindă în fața întregii omeniri. Pentru el, arta este și o marfă. El sugerează că în atelier înjură, creează, acolo e lumea lui, dar știe să delimiteze stările. Colega Valentina Ursu Ursu a discutat cu artistul plastic Iurie Matei despre artă și politică – cum trebuie să se construiască relația dintre ele?
Iurie Matei: Dacă vorbim despre cultura din Republica Moldova, mereu am vorbit că avem artiști în muzică, în teatru, în arte plastice, în cinematografie de primă clasă. Problema noastră este că nu avem un aeroport cu multe piste ca să-i lansăm în străinătate, deși în ultima perioadă știm că avem de la Valentina Naforniță până la alți artiști, Ștefan Beiu, pictorul în Franța stabilit, care au succes.
Și important e să nu uite a spune că sunt pictori români din Republica Moldova sau artiști, chiar și de altă naționalitate, din Republica Moldova, și reprezintă școala din Republica Moldova, să nu le fie rușine.
Vocea Basarabiei: Cum e să faci artă pe timp de criză?
Iurie Matei: Dacă vorbim de arta plastică, chiar în perioada de pandemie nu aș spune că era necazul că vedeam lumea că suferea din această cauză, dar eu am stat în atelier și chiar am lucrat foarte mult, la un moment dat zic, e foarte bine că m-am închis în atelier și tot caut zi de zi cum să mă ascund ca să nu ies.
Vocea Basarabiei: Tot răul cu binele lui, într-un fel.
Iurie Matei: Exact, expresia asta a noastră pe care o cunoaște toată lumea. În crize, dacă vorbim, că nu numai pandemia a fost, sunt și crize economice, și acum perioada asta cu războiul acesta stupid, pornit de niște oameni nebuni, e o perioadă când lumea se gândește, să dau niște bani pentru un tablou sau să merg la un teatru, sau să-mi plătesc facturile, ceea ce nu e firesc pentru secolul XXI, cu niște oameni care vor, și aici fac o paranteză, lucrez la teatre și mă surprinde lumea noastră, care tot în această perioadă de crize, dar sălile sunt pline la spectacole, la toate teatrele.
Dacă un jurnalist ar face o investigare sau s-ar duce sâmbătă sau duminică la toate sălile de spectacol, eu cred că va fi surprins că nu are un loc liber într-o sală de spectacol. Cred că nu e nimic nou, în perioadele de criză un refugiu pentru oameni, pentru toți oamenii este arta, și un spectacol de teatru, un concert de muzică înseamnă foarte mult.
Vocea Basarabiei: Oamenii din cultură niciodată nu au avut salarii bune și foarte bune, dar nu i-am văzut, auzit să spună că ies în stradă să protesteze. Haideți un pic să ne gândim și la aceste proteste care au loc în inima Chișinăului. Vă este clar cine iese, de ce protestează, cine e sărac, cine nu e sărac, cine e sărac cu duhul, cine e sărac material?
Iurie Matei: De fiece dată, acești oameni vin în fața Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”, eu ies, că sunt zile când avem spectacol și funcția pe care o am la teatru mă obligă, într-un fel, să văd dacă este ordine. Pictorul din mine mă face să observ toate fețele, asta e meseria mea, fețele care se perindă pe acolo sau trec și observ orice detaliu. Eu nu cunosc că sunt niște proteste iscate din sărăcie sau din criza economică.
Oamenii de artă nu ies la proteste, fiindcă este lume inteligentă și nu poate decât să susțină această guvernare, la fel și eu, suntem raționali și nu putem să cerem mai mult decât înțelegem că poate să ne dea guvernarea la acest moment.
Acești oameni sunt împinși din spate sau problemele lor, sau sărăcia care îi domină este speculată foarte abil și, la un moment dat, eu sunt un om foarte calm și respect democrația, orice, dreptul fiecărui om să protesteze, să-și spună păsul, necazul, voința, dorința, să se exprime așa cum dorește el, dar nu am văzut pe aceste fețe dorința de a fi sinceri sau unii chiar am văzut că nu sunt necăjiți deloc, poartă haine pe care nu le port nici eu și nici milionarii de prin Occident.
Cred că ar trebui guvernarea noastră să intervină un pic mai dur, că democrația înseamnă și să oferi lecții sau să educi, să nu cobori la nivelul unor oameni, dar să încerci să-i ridici la nivelul tău, fiindcă oamenii care acum sunt în guvern, și eu îi consider niște oameni inteligenți, cu școală bună, cu pregătire bună, și nu cred că sunt proteste sincere.
Vocea Basarabiei: Se fac auzite voci care spun că de ce nu e organizat un contraprotest, credeți că ar fi nevoie?
Iurie Matei: Eu cred că la un moment, da, fiindcă eu mă uit pe toate fluxurile de știri, și din străinătate, tot apar că în Republica Moldova au loc proteste fără să specifice cine protestează și cred că în felul ăsta acest tablou pe care ni-l oferă aceste fețe pe care le văd eu, ca pictor, acest tablou mie nu-mi convine, ca locuitor al Republicii Moldova, să mă reprezinte în străinătate. Aș vrea să apară nu că un contraprotest, dar să apară niște oameni care să spună: „Stați o clipă, noi suntem și mai mulți, și optăm pentru lucruri, inclusiv pentru aceștia necăjiți, gândindu-ne zi de zi cum să le facem și lor viața mai bună și mai frumoasă”.
Vocea Basarabiei: Dar am putea să ne imaginăm ce ar face cei care își doresc puterea, la organizatori ne referim, dacă ar veni ei la guvernare?
Iurie Matei: Nu, pentru mine ar fi un coșmar, recunosc, am să fiu sincer, nu aș vrea să văd aceste fețe, la un moment dat m-am bucurat. Iarăși, eu sunt un pictor și judec oamenii după ceea ce văd în fața mea, am scăpat de anumite fețe din cauza cărora eu nu mai priveam nici televizorul, nici fluxurile pe online, internet, nimic, nu voiam să-i văd, fețele lor nu pot să-mi servească inspirație pe niște tablouri chiar de groază. La un moment dat chiar m-am gândit că s-au deschis porțile și toate personajele lui Hieronymus Bosch se plimbă prin centrul Chișinăului.
Acum, dacă vorbim să revenim la contraprotest sau la a arăta, sau a desena într-un fel din chipurile noastre nu că ar fi mai frumoase, dar eu cred că sunt mai luminoase, să ieșim și să vadă Occidentul și întreaga lume că la Chișinău nu e un singur tablou, este și unul mai captivant, mai inteligent și mai egal tablourilor din Occident.
Vocea Basarabiei: Ilan Șor s-a autopropus să fie el șeful Cabinetului de miniștri. Acum, la aceste proteste ce se scandează: „Alegeri parlamentare anticipate!”, „Jos, Maia Sandu!”?
Iurie Matei: E atât de obraznic el și alte personaje, care au furat tot ceea ce au văzut în preajma lor, știți, am impresia că și-au furat și propriii pantofi și nu știu unde i-au ascuns.
Totodată, li s-a tăiat această sursă de venit, fiindcă Republica Moldova pentru acest personaj, nu vreau să-i spun numele, nu e un spațiu pe care l-ar iubi, la care s-ar gândi cum să-l facă mai frumos, să creeze o grădină, nu, e o sursă de venit, oamenii pe care el îi aduce în fiece zi de sâmbătă sau duminică la Chișinău sunt niște instrumente prin care el vrea să-și atingă un scop.
Eu nu cred că-i va reuși vreodată, eu nu cred că ne va face pe noi să protestăm nu doar un contraprotest, dar să ne demonstrăm un pic altfel și forța, și inteligența noastră, să ne ferească Dumnezeu de astfel de personaje.
Vocea Basarabiei: Și dacă se scandează: „Maia Sandu jos!”, e o revendicare, cum înțelegeți dvs.?
Iurie Matei: Nu este o revendicare, ei cred că Maia Sandu, e firesc, întruchipează pentru ei cel mai mare pericol, pericolul pentru pușcăria pe care o merită, pericolul pentru avuțiile pe care le mai au în Republica Moldova și acum cei care urmăresc le găsesc și le confiscă.
E un pericol mare pentru ei, e în pericol că oamenii proști și hoți nu o să ajungă niciodată să ne decidă soarta noastră, asta e. Ei acum protestează, ei luptă, e o luptă, da, să recunoaștem, să-și obțină iar pârghiile de influență, pârghiile economice, să împartă ei pâinea, banii bugetari, să împartă oamenii în „ai noștri” și „ai lor”.
Acum, când meritocrația totuși revine la un moment dat, când cel care e pregătit, e profesionist trebuie să ocupe o funcție sau alta, dar nu că este ruda lui sau face parte din gașca lui creată de ani de zile încă de tatăl său.
Vocea Basarabiei: Să revenim la frumos și la creația lui Iurie Matei. La ce lucrează artistul astăzi?
Iurie Matei: În atelier acum lucrez, în data de 30 martie merg la Festivalul „Nichita Stănescu”, un grup de pictori pe care eu i-am adunat, o dedicație lui Nichita Stănescu, fiindcă sunt 80 de ani de la naștere, la Teatrul Național de Operă și Balet în 25 și 26 martie avem premiera baletului „La Sylphide” de August Bournonville, și asta ar fi. La academie lucrez cu acești minunați tineri, care au decis să-și facă studiile la Chișinău, la academia noastră, e o activitate care îmi aduce plăcere și mă bucură că-mi reușesc niște lucruri.
Vocea Basarabiei: Lucrările dvs. au ajuns în foarte multe țări ale lumii, pentru că sunt de mare valoare, prețul e mare. Spuneți, cum găsesc cei care vor să intre în posesia lucrărilor lui Iurie Matei, aceste tablouri?
Iurie Matei: Am doi agenți, doi impresari care se ocupă de mine, prin ei, dar acum orice om, dacă vorbim de internet, eu astăzi dacă pun un tablou pe internet, până deseară o să-l vadă și cei din Australia, și cei din Statele Unite. Deci, este lume care urmărește anumiți artiști. Nu e o problemă acum să fii cunoscut, problema e ca să faci niște opere care să atragă atenția, care să intre în memoria cât mai multor oameni, niște tablouri pe care să le memorizezi, că asta e, într-o lume unde există nu știu câte milioane de pictori pe globul acesta e foarte greu să-ți faci loc. Și eu sunt sincer în ceea ce fac, sunt expresiv, vorbesc sincer despre ceea ce cred și gândesc și poate de asta sunt și deosebit de alții care aplică niște scheme raționale sau învățate în anumite școli și ei nu sunt deosebiți de alții, vedeți, foarte multă operă intră într-o expoziție, vedeți 20 de tablouri la fel și nu mai știi cine este autorul. E o chestie și rațională, dar e o chestie de temperament și de caracter, și de locul unde m-am născut eu, poate acolo m-a marcat și m-a creat așa cum sunt eu. Deci, sunt un pictor așa cum sunt, opera mea nu este deosebită de mine, eu sunt cel din tablouri și tablourile mă reprezintă sută la sută.
Vocea Basarabiei: Dar știți deja cine achiziționează tablourile lui Iurie Matei? Sunt oamenii bogați, sunt cei care…
Iurie Matei: Sunt oameni diferiți, sunt oameni care, dacă vorbim de Republica Moldova, au cumpărat de la mine un tablou cu banii câștigați la nuntă, am aflat asta mai târziu și parcă îmi era rușine un pic. Sunt oameni diferiți, eu nu caut să-i întreb, dar se leagă prietenii cu mulți dintre ei, pe mulți nu-i cunosc, impresarul a vândut tabloul, spune că la cumpărat unul dintr-o țară sau din altă țară, dar nu am acces, deși primesc acum adeseori mesaje pe internet, bineînțeles, sunt fericiți, sunt bucuroși că au cumpărat un tablou, fiindcă sunt mulți care așteaptă câte doi-trei ani ca să cumpere un tablou. E o responsabilitate enormă, fiindcă, într-adevăr, acum am pentru doi ani înainte deja sunt oameni care…
Vocea Basarabiei: Au făcut comenzi?
Iurie Matei: Au făcut comenzi, în sensul cum să înțeleagă lumea că, uite, mi-au spus să fac un tablou cu un anumit subiect, nu, ei mi-au spus: eu vreau două tablouri de la tine; eu vreau trei tablouri de la tine. Și eu le spun: bine, o să vă arăt peste un an de zile, când o să fie. Se întâmplă deseori că în acest an de zile apar alți clienți și dacă ar fi vorba ar trebui să fug și de la academie, și de la toate teatrele și să stau doar în atelier, dar nu e vorba numai de bani, e vorba de implicarea mea, de aceea am și comentat ceea ce se întâmplă politic în Republica Moldova.
Eu am revenit în Republica Moldova să trăiesc aici, vreau să influențez, să schimb în bine lucrurile și ceea ce am făcut până acum și prin discipolii mei pe care îi am, și la fel au succes și ei, înseamnă foarte mult și acesta-i aportul meu pentru Republica Moldova.
De aceea am să comentez totdeauna și poate uneori ceea ce nu-mi place să vorbesc rău despre anumiți oameni, dar în cazul nostru, în cazul politic nu pot să găsesc niște cuvinte mai academice, mai literare. La radio vorbesc mai decent, dar în afara radioului, recunosc, îmi pare rău că în ultima perioadă mi-am adus aminte de niște înjurături și nu-mi place acest lucru.
Vocea Basarabiei: Dar în casa lui Iurie Matei sunt doar lucrările lui sau a achiziționat și el alte lucrări?
Iurie Matei: În casa mea sunt tablourile fiului meu Richard, pictate de Iurie Matei, fiindcă sunt ale lui, sunt ceea ce îi fac eu cadou la fiece zi de naștere. În atelier mai am și colecții de tablouri ale colegilor mei, unele sunt cumpărate, altele au mers la schimb, mergem prin tabere de creație, îmi place, cu anumiți artiști pe care îi respect eu și ei mă respectă și acceptă facem câte un troc, spre bucuria lor și spre bucuria mea. Da, am speranța că voi aduna o colecție care (de ce nu?) undeva cândva va fi făcută publică.
Vocea Basarabiei: Și viitorul Republicii Moldova? Cum ar trebui să arate palma asta de pământ peste 10 ani?
Iurie Matei: Vedeți că eu sunt implicat din ‘89 încoace și peste 20 de ani m-am surprins, a fost grav pentru mine, îmi plăcea la ’89, ’91 să stau în același loc lângă Arcul de Triumf și să observ același lucru. Și 20 de ani în urmă, după ’89, în 2018-2019 m-am regăsit în același loc și m-am speriat.
Eu mi-aș dori ca Republica Moldova, eu sunt unionist, recunosc, optez pentru acest lucru așa cum au optat părinții mei, eu am crescut aproape de râul Prut, la sudul Republicii Moldova, și gândesc cât mai rapid să se întâmple acest lucru spre beneficiul nostru al tuturor. Chiar cei pe care îi sperie sau au anumite fobii să renunțe la ele, România este o țară europeană, o țară democratică, se respectă, orice individ care locuiește în acest teritoriu are libertatea de a se exprima.
Artiștii din Republica Moldova sunt foarte apreciați peste Prut, cultural, să recunoaștem, cred că suntem uniți de mulți-mulți ani în urmă, chiar de la ’90 încoace. Acum, administrativ, politic ar trebui să forțăm un pic nota. Bine, nu putem să impunem cu forța, dar strategia asta, planul acesta de dezvoltare nu l-am văzut nici eu, că ați vorbit de 10 ani, să spună: primul pas ce facem? Unificarea monetară, al doilea pas – autonomie pentru 10 ani, cu un parlament local de 50 de oameni, cu ăsta, cu ăsta și să spunem o strategie pe 15 ani înainte, cu condiția că aceste diversiuni pe care le organizează Federația Rusă prin acești agenți stupizi care mai mișună pe la noi, trebuie să fie și guvernarea mai dură, la un moment dat.
Vocea Basarabiei: Bine, se scoate hotarul de la Prut și unde se pune?
Iurie Matei: A, asta era problema? Acum, speranța noastră e că Ucraina va învinge acest monstru, care odată și odată să-și tragă acasă toate lăbuțele acestea pe care le-a împrăștiat prin Europa, să aibă grijă de teritoriul pe care îl gestionează și de oamenii care trăiesc pe teritoriul acesta.
Am fost și am văzut Federația Rusă, au de lucru mai mult decât avem noi, dar firea lor asta e. Din păcate, s-au imprimat și pe noi, basarabenii, niște defecte – prost, dar mândru; sărac, dar mândru…
Vocea Basarabiei: Capul plecat sabia nu-l taie…
Iurie Matei: Doamne ferește! Acum, speranța noastră, și le doresc tuturor ucrainenilor forțe să reziste, să învingă acest balaur și poate împreună cu ei ne vom împăca și istoric cu ei pentru mulți ani înainte să ne regăsim într-un spațiu european comun și se vor respecta drepturilor atât ale ucrainenilor care locuiesc în România, în Republica Moldova, cât și ale românilor care locuiesc în Ucraina și, în felul acesta, poate rezolvăm și problema transnistreană. Când m-ați întrebat unde punem frontiera, sigur că ar fi bine să nu fie frontieră între Republica Moldova, cuprinzând Transnistria, bineînțeles, și Ucraina să nu fie frontiere. Să construim împreună un zid chinezesc între Rusia și Ucraina, am să contribui și eu, eu am glumit între prieteni la un moment, zic: „Măi, contribui și eu cu un kilometru de gard, îl finanțez eu în totalitate, chiar mă duc eu și tencuiesc, să încete odată să ne bulverseze existența noastră, viața este foarte scurtă. Europenii și alte țări unde am fost ei prețuiesc viața, știu să iubească viața, știu rostul vieții, își caută rostul de ce au venit pe acest pământ și nu poți să trimiți așa, că vreau eu să omor niște oameni. Eu care nu am omorât în viața mea o furnică sau dacă din întâmplare am călcat pe ea am avut regrete mult timp, eu care hrănesc și ciorile din parcurile din Chișinău mă îngrozesc, eu nu urmăresc sigur că ceea ce se întâmplă zi de zi în Ucraina, eu sunt implicat în Rotary Club, noi avem foarte multe proiecte în sprijinul ucrainenilor care s-au refugiat și mă bucur că s-au regăsit aici și au văzut cum basarabenii sunt un popor foarte de treabă, și anume românii moldoveni, care sunt alături de ei zi de zi.
Acum, ca să revenim, în 10 ani eu i-aș dori fiului meu să trăiască într-o Europă unită, să nu-l mai caute prin geantă, și nici pe mine prin buzunare sau prin mașină să-mi caute la frontieră nimeni, eu m-am obișnuit când treci în spațiul acesta comun european, atât, să avem libertate și libertatea de a ne exprima, că bucuria vieții și fericirea vieții nu constă numai în lucrurile materiale, este în bucuria de a vedea oameni noi, de a vedea locuri noi, de a călători și atunci când ajungi la finalul vieții asta îți rămâne.
Vocea Basarabiei: Dar ce se observă în societate și despre aceasta vorbesc și mulți oameni de la firul ierbii, că e multă invidie, zavistie, că e răzbunare, că e dușmănie, inclusiv că politica sau geopolitica împarte lumea și o pune pe baricade diferite? Iată, cum se depășesc toate aceste metehne?
Iurie Matei: Acum 30 de ani, eu am pictat un tablou care se numește Înfrățirea pionilor, jumătate de pion este neagră și jumătate este albă. Acum vă imaginați că în spatele acestor oameni stau niște oameni care se consideră turn, cal, rege, regină și în față scoți acești oameni și dacă noi, aceștia din față, ne vom împrieteni, nu-i lăsăm dezgoliți și pe acei din spate, îi lăsăm fără activitate, dar le mai spunem să mai plece sau să muncească? Deci aceea e o problemă, e în noi, fiindcă, dacă ești inteligent, nu poate să te manipuleze nimeni, nu poate pe mine să mă influențeze cineva și eu să plec, purtat de o ață, așa cum porți o păpușă într-un teatru de păpuși. Speranța mea, dacă vorbim de acești 10 ani, prioritatea este educația. Eu mai bine merg cu un om inteligent pe un drum de țară, decât cu un prost și un nebun pe o șosea din astea europene. Prioritățile acum trebuie să investească în cultură, în educație și atunci nu vom mai avea mase din astea care sunt încărcați în niște camioane, aduși acolo și li se spune: „Strigați asta, faceți asta sau stricați asta, sfărâmați alta”, fiindcă lumea inteligentă creează, construiește ceva, vine un needucat și-ți distruge ceea ce ai creat tu.
Vocea Basarabiei: Așa se zice – investiții foarte multe în educație, pentru că pe un termen, poate mediu, dar poate lung, ele vor fi justificate?
Iurie Matei: Eu nu știu cifrele când se face bugetul țării, dar cred că acum nu că aș pune de 5 ori, brusc, așa, de 5 ori mai mult la educație, fiindcă este grav, nu avem profesori în școli, sunt raioane întregi unde nu găsești un profesor de artă plastică, de muzică, sport, din ăștia profesioniști, care să și vorbească. Atunci, ce sensibilități, cu ce sensibilități vin copiii aceștia în adolescență? Din creșă, de aici se pornește. Deci, investiție, acum prioritatea nr. 1 este educația, ceia care vor admira un pom sădit de altul, vor avea grijă de un hulub într-un parc, nu se vor gândi niciodată să agreseze sau să facă rău altuia, fiindcă la război, și războaiele le-au pornit întotdeauna nebunii, în anumite secole, dar totuși, suntem în secolul XXI, un om cult, educat, care-și prețuiește propria viață și prețuiește viața copiilor, nepoților, vecinilor, comunității întregi unde locuiește, el nu va porni niciodată un conflict, gândindu-se că pot să sufere din cauza asta copiii lui, vecinii lui, comunitatea în care trăiește.
Dumnezeu ne-a dat creier, ne-a dat limbă, pentru ca orice problemă să o rezolvăm în mod pașnic și civilizat.
Vocea Basarabiei: Mulțumim foarte mult pentru această discuție la Vocea Basarabiei, vocea care ne unește! Și poate, pe final, un gând, un mesaj pentru cei care urmăresc postul nostru?
Iurie Matei: Eu știu că sunteți foarte apreciați, la fel, admirația mea pentru ceea ce faceți dvs. Celor care ascultă Vocea Basarabiei le doresc tuturor să reziste și să nu intre într-o stare de lehamite, să ne păstrăm totuși forța de a protesta în cazul când va fi nevoie și să ne apărăm cu demnitate ceea ce considerăm noi pentru noi valoare, valoros și gândindu-ne totuși la viitorul copiilor noștri. Mai ales că toată lumea, cred că cei care ne ascultă au călătorit și au văzut exemple pozitive cum trebuie odată și odată să ne aranjăm și noi viața și să ne demonstrăm talentele pe care le avem în orice domeniu – în jurnalism, în artă plastică, în muzică, în agricultură, în industrie, în IT și alte domenii ale activităților noastre.
