AUDIO/ Anneli Ute Gabanyi, politolog: Neutralitatea face parte din mentalitatea de statalitate în R. Moldova

„Războiul din Ucraina, pornit de liderul de la Kremlin Vladimir Putin pentru a reface sfera de influență a Rusiei în spațiul post-sovietic, a intensificat relația R. Moldova cu Uniunea Europeană”, spune analista politică de la Berlin Anneli Ute Gabanyi într-un interviu cu Vocea Basarabiei. Republica Moldova este țară neutră, iar acest statut ar trebui să o protejeze, sugerează Anneli Ute Gabanyi, cu care a discutat jurnalista Valentina Ursu.

Vocea Basarabiei: Sunt aproape 500 de zile de război în Ucraina. Cum schimbă viitorul Republicii Moldova această agresiune rusă a lui Vladimir Putin în vecinătatea țării, cum schimbă viitorul Republicii Moldova acest război?

Anneli Ute Gabanyi: Răspunsul va fi tot atât de paradoxal, cum sunt și urmările acestui război. Pe de o parte, Republica Moldova a avut parte de o criză energetică, de o criză a refugiaților care au venit, Republica Moldova fiind cel mai apropiat stat, mai ales pentru locuitorii din sudul Rusiei, o criză și a oamenilor care sunt sigură că se tem foarte mult de ceea ce se poate întâmpla. Pe de altă parte, și aici este paradoxul, Republica Moldova a avut șansa de a arăta, în primul rând, cât de primitoare și cât de umană este țara aceasta și locuitorii ei și, în al doilea rând, cât de enormă este importanța geopolitică a Republicii Moldova pentru Occident și, până la urmă, și pentru păstrarea Ucrainei în perimetrul de securitate al Ucrainei. Republica Moldova este vitală din punct de vedere geopolitic pentru Occident și pentru apărarea Uniunii Europene. Și șansa a fost că Republica Moldova la momentul potrivit a putut să ridice mâna și să spună: „Acum vrem și noi să avem perspectiva noastră de a intra în Uniunea Europeană”. Adică, Republica Moldova merită să intre în Uniunea Europeană, cândva merită luminița la capătul tunelului. Sunt de părere că este bine ca Republica Moldova să-și păstreze neutralitatea și este bine ca, cel puțin pentru moment, să nu intre sau să dorească să intre în NATO, bineînțeles, permițând o colaborare tot mai strânsă în cadrul Parteneriatului pentru Pace.

Vocea Basarabiei: De ce sunteți atât de sigură că neutralitatea avantajează Republica Moldova și poate să o ajute și pe viitor, așa cum ziceți dvs.?

Anneli Ute Gabanyi: Cel puțin pentru moment, părerea mea este că această neutralitate, care până acum a servit sau trebuia să servească ca un fel de stavilă împotriva încercărilor permanente ale Rusiei de a-și apropia și de a „înghiți”, ca să zic așa, Republica Moldova, neutralitatea era o stavilă și toate încercările – și prin formarea Transnistriei, și prin instrumentalizarea Găgăuziei, și păstrarea neschimbată a Constituției în care era consfințită neutralitatea a devenit un scop în sine, dacă vreți, pentru moldoveni. După părerea mea, neutralitatea face parte din mentalitatea de statalitate în Republica Moldova, așa mi se pare, cel puțin mie. Este puțin așa cum și în cazul Elveției, bineînțeles, o neutralitate mult mai veche și, ca să zic așa, a unei țări mai bogate, care își poate permite, stând în mijlocul țărilor europene, dar și a Austriei. Neutralitatea are o valoare în sine și atâta timp cât acest lucru este înrădăcinat în oameni, în mentalitatea oamenilor cred că este bine să nu vorbim de integrarea în NATO, dar, bineînțeles, Moldova trebuie să se înarmeze foarte repede și trebuie să se integreze tot mai mult în Parteneriatul pentru Pace și după aceea, în termen mediu, vom vedea.

Vocea Basarabiei: Dar acest argument al dvs. că Republica Moldova trebuie să-și păstreze, să-și mențină neutralitatea ține și de identificarea unei soluții durabile pentru problema transnistreană și că în așa fel ar fi mai ușor ca Moldova să fie acceptată să facă parte din Uniunea Europeană în 2030, așa cum promit autoritățile?

Anneli Ute Gabanyi: Aici iarăși este un lucru interesant, pentru că conflictul nerezolvat din Transnistria până anul trecut era considerat ca un impediment, o piedică de nesurmontat pentru integrarea Moldovei în Uniunea Europeană. Despre această piedică nu s-a mai amintit, dimpotrivă am auzit și o voce sau două din cadrul UE care au spus că asta nu mai contează. De ce nu mai contează? Cel puțin acum din altfel de motive decât în cazul Ucrainei pentru acele porțiuni din Donețk și Luhansk care sunt ocupate de către Rusia, între Transnistria și Rusia mai este Ucraina și noi ne luptăm pentru ca Ucraina să fie victorioasă și sperăm și sunt sigură că acolo, în ciuda unor voci cam stranii, care s-au făcut la un moment dat auzite de la Kiev, sunt sigură că se va găsi între Ucraina și Transnistria o cale pentru a rezolva problema aceasta teritorială. Și vă amintiți, de asemenea, că eu tot de vreo 20 de ani tot predic: „Dați Transnistria cui o vrea, despărțiți-vă, faceți un hotar, ca să zic așa, poate și temporar pe Nistru și încercați să intrați în Uniunea Europeană”. Este interesant de altfel că am ascultat o discuție la televiziune între foarte importanți specialiști pe tema Ucrainei din Germania și acolo o fostă colegă de-a mea de la Institutul Stiftung Wissenschaft und Politik a avansat o părere și o propunere, eventual similară, pentru că dvs. ați văzut că Ucraina acum insistă foarte mult, chiar și președintele personal, ca Ucraina să intre în NATO acum, adică ea nu vrea să aștepte niciun fel de tergiversări. Și aici, colega mea, Claudia Major, a spus un lucru care, într-adevăr, m-a surprins. Ea a zis că ar fi posibil și să ne gândim la faptul sau la posibilitatea ca să fie acceptată, în principiu – e vorba de principiu, nu de integrare acum, adică înainte de terminarea războiului, despre asta este vorba, a teritoriilor libere din Ucraina în NATO cu posibilitatea, și aceasta garantată, codificată etc., ca acele regiuni care acum sunt ocupate de Federația Rusă, când se vor elibera, atunci vor intra și ele în NATO. Și ea a citat ca exemplu politico-istoric pentru acest lucru și integrarea Germaniei în NATO în 1949, când, de asemenea, s-a scris sau s-a fixat o astfel de posibilitate și pentru RDG atunci când va fi liberă, și RDG-ul s-a eliberat cândva. Este interesant, dar aici se va da bătălia.

Vocea Basarabiei: Dna Gabanyi, recent într-un interviu pentru o publicație din România ați desființat, să zic așa, propaganda rusă, care susține că războiul din Ucraina a fost provocat de peste Ocean, din Statele Unite ale Americii, și că dacă rușii susțin că NATO ar fi promis că va rămâne la granițele din 1989, dvs. îi contraziceți și aveți două argumente convingătoare – declarația lui Mihail Gorbaciov și faptul că Războiul Rece nu a fost declarat oficial de niciuna dintre părți, așa că nu avea cum să fie încheiată o pace în care americanii să facă promisiuni deșarte. Dezvoltați acest gând.

Anneli Ute Gabanyi: S-a spus de câteva ori și noi, mai ales cei din România, respectiv din Basarabia, ne amintim foarte bine de așa-zisa înțelegere din 23 august 1939, când, de asemenea, noi am căzut pradă unei astfel de împărțiri a lumii atunci între doi dictatori răi. În cazul de față, între Elțîn și Clinton a fost o încercare a unui președinte rus care prezida asupra unei țări în decădere economică în încercarea de a se ridica din nou la nivelul unei puteri mondiale așa cum fusese și cum dorea să revină din nou, adică a președintelui rus Boris Elțîn. Documentul despre această încercare de înțelegere și, de fapt, de mai multe încercări de-ale lui Elțîn de a-i cere lui Clinton anumite favoruri, în ceea ce privește, de exemplu, integrarea țărilor de dincolo de granița RDG-ului în NATO, despre asta este, de fapt, vorba, acesta este punctul forte al discuției. Acest document s-a descoperit recent în biblioteca prezidențială Clinton și acolo s-au consemnat discuțiile pe care Clinton le-a dus cu Elțîn în cadrul întâlnirilor pe care cei doi președinți le-au avut în cadrul OSCE între 1995 și 1999. Putin a început acest război după ce încercarea lui de a ajunge la o nouă reîmpărțire a lumii, și anume la retragerea țărilor dincolo de RDG, adică țările din estul Europei din NATO, așa o procedură în americană se numește rollback, adică un fel de reluare a cursului istoriei înspre anul 1997 și când Putin și-a dat seama că cererile lui adresate mai ales Americii, de la putere mare la putere mare nu au reușit, atunci el a început războiul împotriva Ucrainei.

Vocea Basarabiei: Apropo, acest război pornit de Vladimir Putin înseamnă și o nouă ordine mondială care a început cu invadarea Ucrainei? Negocierile de pace ar trebui să se bazeze pe noua ordine mondială?

Anneli Ute Gabanyi: Putin prin începerea acestui război a încercat nu numai ca să schimbe, de fapt, datele istoriei și să facă un fel de întoarcere în istorie până în anul 1997, cu toate consecințe lui, dar, de fapt, acest război schimbă pentru foarte-foarte mulți ani întreg tabloul relațiilor de securitate din Europa și, poate, din lume, pentru că este pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial când o țară atacă o altă țară din pură dorință de cotropire și din pur imperialism. Deci, este prima consecință foarte importantă asupra situației din Europa și din lume prin faptul că țările Europei inclusiv, aș spune chiar sub conducerea Statelor Unite, nu au dat curs și nu au lăsat Rusia să își facă voința, așa cum, din păcate, țările Occidentului au acționat în 2014, când Rusia a ocupat Crimeea, dar, spre marea surprindere a lui Putin, el nu numai că nu a ocupat Ucraina în trei zile, cum credea, dar, de fapt, s-a realizat, împotriva așteptării lui, unirea țărilor europene cu Statele Unite ale Americii și cu Canada, și chiar cu alte țări din sfera, ca să spun așa, țărilor democratice din lume și care au opus rezistență Rusiei. Bineînțeles, această politică are consecințe pe care oamenii din țările occidentale trebuie să le suporte, în primul rând, aspectul energetic în multe țări, și aici pot să numesc în frunte Germania, și-au permis să intre într-o stare de dependență periculoasă din punct de vedere energetic, mai ales la gaze, față de Rusia, dar și alte țări din Europa și unele încă sunt, dacă ne gândim la Austria. După aceea am avut o inflație și mai mare decât am avut înainte de începerea războiului și, în general, echilibrul politic în aceste țări între cei care susțin rezistența Occidentului vizavi de Rusia întotdeauna sunt în aceste țări și oameni, și organizații, eventual, care ar încerca să ajungă la o pace-dictat cu Rusia. M-ați întrebat cum se poate ajunge la o înțelegere cu Rusia, păi, numai dacă acceptăm tot ce cere Rusia. Se vede foarte clar că Putin nu vrea cu niciun preț nici măcar să discute o pace, nici măcar încetarea ostilităților. Putin susține, și aici nu pot să-l contrazic total, într-adevăr, în martie anul trecut lumea era aproape de o înțelegere între Ucraina și Rusia, dar atunci s-au descoperit ororile pe care trupele rusești le-au comis la Bucea și atunci s-a văzut, de fapt, ce ar însemna o ocupație de lungă durată a Rusiei în regiunile pe care le ocupa atunci și în Crimeea, adică un regim de forță, de violență, de teroare, la care nimeni nu ar dori să îi livreze pe oamenii care locuiesc acolo.

Vocea Basarabiei: Recent, premierul Ungariei, Victor Orban, a mai făcut o declarație scandaloasă, el zicea că națiunile slabe vor pieri, vor dispărea, iar cele puternice vor rămâne. Cum comentați dvs. această declarație a primului ministru de la Budapesta?

Anneli Ute Gabanyi: Dl Orban este cunoscut pentru pozițiile pe care le ocupă vizavi de Rusia și este pentru mine nu total neașteptat, eu am urmărit politica acestui premier de mai multă vreme, dar este îngrozitor și periculos pentru întreaga comunitate occidentală faptul că un membru NATO și UE se opune cu atâta violență cursului politic pe care țările occidentale îl ocupă. Tot ceea ce trâmbițează el drept adevăr sau drept prezicere, cică imuabilă, bineînțeles că nu trebuie să le credem, dar mă întreb, de exemplu, ce se întâmplă dacă poate săptămâna viitoare Turcia încuviințează integrarea Suediei în NATO la viitorul summit și dl Orban spune și atunci „niet”, ce ne facem? Și, în general, politica acestei țări reprezentată prin acest premier și – subliniez – și țară, și premier, cred că dă de gândit la foarte multă lume și este, de altfel, vina unor politicieni din UE care multă vreme i-au suportat toată saltimbancăria și tot ceea ce a spus și a făcut, de exemplu, și în cazul României și de aceea am ajuns într-un fel în această situație. Dacă ar fi fost pus cu botul pe labe mai înainte, mai ales de către Partidul Popular din Parlamentul European, ca să spun lucrurilor pe nume, poate că n-am fi ajuns aici.

Vocea Basarabiei: Și despre miza Summitului NATO să vorbim. Mircea Geoană, secretar general adjunct al Alianței, spunea că la Vilnius liderii NATO vor decide cea mai importantă transformare a planificării militare în ultimii 40 de ani, în ultimele 4 decenii. Dvs. ce importanță conferiți acestui Summit NATO de la Vilnius?

Anneli Ute Gabanyi: Da, o să vedem. Aici este greu de spus ce se va întâmpla, ce fel de măsuri vor lua, dar este cert că această organizație, de altfel ca și țările luate separat, țările membre intraseră după 1989 într-o stare de autosatisfacție. Dl Macron vorbise chiar despre NATO că e în moarte clinică, ceea ce totuși era foarte exagerat, dar cert este că noi am crezut că acum a izbucnit pacea eternă despre care vorbise Kant și nu mai vine niciun pericol și nu ne-am uitat la ceea ce au spus acei lideri din Est, de exemplu, dl Putin care nu numai că a spus că destrămarea Uniunii Sovietice este cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX, dar el a încercat și încearcă și acum să refacă într-un fel, cum spun rușii, cum spuneau și după căderea imperiului țarist, adunarea și colectarea din nou a „pământului rusesc”. Și se vede foarte clar că Putin a încercat și încearcă să adune din nou, cel puțin într-o stare de dependență economică, politică, militară fostele țări care făceau parte din Uniunea Sovietică și aici este, într-adevăr, pericolul nu numai pentru Ucraina, dar și pentru Republica Moldova, mă tem.