Președinta Maia Sandu le-a cerut cetățenilor să iasă la 21 mai în Piața Marii Adunări Naționale de la Chișinău, pentru a arăta că sunt „hotărâți și stăpâni în casa lor”, iar singura cale corectă este aderarea țării la Uniunea Europeană. „Suntem la o mare răscruce. Să ne adunăm, pe 21 mai, în PMAN să spunem lumii că noi suntem europeni”, a spus Maia Sandu. Reamintim că șefa statului a avertizat de mai multe ori, în ultima perioadă, că Republica Moldova se află în vizorul Rusiei, care încearcă răsturnarea guvernului pro-occidental. Experta de la București, Angela Grămadă, preşedintă a Asociaţiei ESGA Experți pentru Securitate și Afaceri Globale sugerează că un asemenea eveniment poate aduce coeziune în societate.
Angela Grămadă: Bine, lumea va avea tendința să compare cele două discursuri pe care le-a avut Maia Sandu în ultimele câteva săptămâni – cel din parlament și cel din fața cetățenilor. Mie mi se pare că acesta este mai bun decât cel din parlament și mi se pare că evidențiază rolul pe care îl are cetățeanul în ceea ce privește procesul de integrare europeană, dar și de coeziune internă, pentru că am avut parte de o clasă politică, care era prea departe de nevoile cetățenilor, iar acum președinta încearcă să ofere un rol mai mare, o implicare mai mare pentru cetățeanul Republicii Moldova nu doar în calitate de beneficiar de politici publice, dar și în calitate de actor care ia parte la acest proces de integrare europeană. Mie mi se pare că abordarea și strategia sunt unele corecte, că se recunoaște faptul că cetățeanul nu vine să fie prezent doar la alegeri, doar în campania electorală, ci este o responsabilitate continuă, să-și asume acest rol mult mai activ în ceea ce privește procesele politice sau în ceea ce privește procesele social-economice. Și luând în considerare faptul că în perioada următoare vor fi câteva evenimente foarte importante pentru Republica Moldova, și anume: acel summit al comunității politice europene, se apropie un an de la momentul în care noi am primit statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană, va urma o evaluare din partea instituțiilor europene cu privire la implementarea acelor reforme care au fost înaintate Republicii Moldova. Și de aici este nevoie să avem nu doar o înțelegere a faptului că Uniunea Europeană este bună pentru noi, că integrarea europeană este bună pentru Republica Moldova și pentru cetățenii săi, dar este nevoie de o înțelegere mai mare a faptului că integrarea europeană nu se poate înfăptui fără susținerea cetățenilor Republicii Moldova. Și în acest context, această adresare este una foarte și foarte potrivită, pentru că se ridică statutul cetățeanului în calitate de actor contribuitor la acest proces.
Vocea Basarabiei: Poate e bine să mai facem și precizarea că majoritatea rezultatelor sondajelor care au fost date publicității arată că mai mult de 50 la sută din cei intervievați spun că integrarea europeană e drumul corect pe care să se îndrepte Republica Moldova, dar deocamdată mai rămâne încă destul de mare și numărul euroscepticilor. Nu ar trebui cumva să-i convingi și pe cei care au alte viziuni de ce e bună această integrare europeană și ce avantaje aduce această integrare europeană?
Angela Grămadă: Este bine, este foarte bine să-i convingi și pe ceilalți, să-i transformi în adepți, iar o altă strategie decât să le acorzi importanță, să îi întrebi care este poziția lor, decât să încerci să le explici mult mai bine ce are în vedere guvernarea prin aceste demersuri pe care le întreprinde atât în plan intern, cât și în plan extern este absolut necesar în acest context. Și, da, într-adevăr, avem peste 50 la sută din cetățenii Republicii Moldova care sunt în favoarea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, doar că acest lucru se întâmplă și pe fonul implementării anumitor reforme, unele dintre ele cu foarte multe probleme și de aici avem și scăderea popularității partidului de guvernare și un pic și a președintei Maia Sandu.
Riscul este ca Adunarea Națională să fie sifonată ca și inițiativă politică, în sensul că s-ar putea să vină mai puțină lume decât se așteaptă autorii sau cei care au venit cu asemenea propunere
Vocea Basarabiei: S-ar părea că este o inițiativă bună și foarte bună, chiar dacă sunt și voci care spun că un miting de amploare națională nu poate să rezolve o multitudine de probleme cu care se confruntă Republica Moldova. Hai să vedem, totuși, care ar fi riscurile pentru președinta Maia Sandu.
Angela Grămadă: În primul rând, riscurile ar putea să fie asociate cu modalitatea de comunicare despre această inițiativă. Adică, dacă în perioada următoare, și aici avem mai bine de o lună pentru ca să fie pregătită această reuniune națională, dacă o putem numi așa, dacă nu se va comunica, doar va fi anunțată și atât, riscul este ca ea să fie sifonată ca și inițiativă politică, în sensul că s-ar putea să vină mai puțină lume decât se așteaptă autorii sau cei care au venit cu asemenea propunere. Și aici vorbim strict despre Maia Sandu ca și persoană care a formulat în spațiul public și s-a adresat către națiune. Deci, practic, dacă numărul persoanelor care vor ajunge pe 21 mai în Piața Marii Adunări Naționale va fi unul foarte mic, atunci acest moment va putea fi valorificat de către opoziție, că totuși susținerea pe care o are președinta Maia Sandu nu este atât de extinsă, precum s-au gândit cei de la guvernare sau precum au calculat cei care au încercat să vină cu asemenea propuneri. O altă problemă ar putea să fie că totuși nu va ajunge la cetățean mesajul principal despre acele beneficii pe care le poate oferi integrarea europeană. Și plus la asta, ar putea să lase spațiu pentru ca să nu se ajungă la obiectivul principal, iar obiectivul principal acum este să se creeze coeziune în jurul acestei idei de integrare europeană. Da, Maia Sandu anterior a formulat și un termen, și anume 2030 pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Din punctul meu de vedere, a fost un pic naiv să vii în spațiul informațional și să spui asemenea lucruri, pe de altă parte, însă, dacă nu se pun termene, dacă noi nu ne punem termene și dacă nu explicăm cetățeanului de ce venim cu aceste termene, de ce venim cu aceste mize, de ce este nevoie ca fiecare dintre noi să fie implicat în acest proces, cred că lucrurile vor merge în paralel – guvernarea va încerca să facă anumite reforme, cetățeanul va încerca să se gândească doar la prioritățile lui social-economice și nimeni nu va contribui, de fapt, la conducerea aceleiași mașinării spre direcția pe care noi ne-o dorim atât de mult, și anume, iarăși, integrarea europeană a Republicii Moldova, astfel încât ulterior să nu mai existe dubii, să nu mai existe spațiu pe care să-l poată folosi nu neapărat doar forțele de opoziție proruse din Republica Moldova, ci și actorii terți care sabotează și subminează toate aceste eforturi ale autorităților de a ne aduce mai aproape de Uniunea Europeană, de realitățile din statele membre ale Uniunii Europene.
Dacă obiectivele Partidului „Șor” sunt, într-adevăr sunt sincere, atunci, nu contrazic cu nimic ideea de integrare europeană a Republicii Moldova
Vocea Basarabiei: Dar au urmat și foarte multe reacții din tabăra opoziției, unii s-au arătat disponibili să fie prezenți în Piața Marii Adunări Naționale la 21 mai, și mă refer la partidele cu viziuni proeuropene, dar și, de exemplu, am auzit că Partidul „Șor” va participa la Adunarea Națională anunțată de Maia Sandu, doar că în opoziție și am reținut de la ei că, în pofida tuturor, ei au decis să participe la această adunare, doar că vor avea o altă poziție, una dură, vor insista asupra menținerii neutralității Republicii Moldova, asupra neatragerii Moldovei în război, vor pleda pentru ca țara să aibă relații bune cu toți și cetățenii să aibă beneficii din partea statului. Iată, cum ați comenta dvs. aceste reacții din tabăra adversarilor guvernării?
Angela Grămadă: Dacă obiectivele Partidului „Șor” sunt, într-adevăr, cele pe care le-ați enumerat dvs., reieșind din discursul pe care ei îl afișează și dacă ele sunt sincere, pentru că asta este principala condiție, să fie sincere și să ia în considerare interesele naționale ale Republicii Moldova, dacă ele sunt sincere, atunci, într-adevăr, nu contrazic cu nimic ideea de integrare europeană a Republicii Moldova. Problema este alta, că ei ar putea să vină și să genereze anumite provocări, de aceea autoritățile trebuie să fie foarte atente și să pregătească foarte minuțios acea monitorizare a modului în care se va desfășura această Adunare Națională „Moldova Europeană”, pe care a anunțat-o președinta Maia Sandu. Forțele de opoziție nu pot să nu fie acolo, pentru că ar rata și ele un moment de oportunitate ca să iasă încă o dată în evidență, mai ales în contextul în care acele proteste pentru care au cheltuit atât de multe resurse financiare, umane și nu numai, politice inclusiv, nu s-au dovedit a fi eficiente și aici pentru ei va fi un moment din nou ca o fereastră de oportunitate pentru a ieși în evidență, pentru a ajunge din nou în atenția unui public, public mult mai extins față de cel pe care îl au ei în vizorul lor și pe care îl pot hrăni, îl pot alimenta prin acele fluxuri financiare pe care le-au investit. Aici nu va mai fi nevoie neapărat de anumite resurse financiare, dar cu siguranță ei vor încerca să exploreze această oportunitate. Cum am spus, e rolul autorităților să se asigure că aceste provocări nu vor avea loc, iar faptul că vom avea pluralism de opinie în Piața Marii Adunări Naționale nu face rău pentru democratizare, dar face rău pentru cei care încearcă să saboteze și să mimeze doar acest act de democratizare a Republicii Moldova, aducând în discuție, de fapt, probleme și dezbateri false și, mai mult de atât, nu președinta Maia Sandu este responsabilă de modul în care sunt promovate și implementate politicile economice și sociale, ci guvernul. Și aici este foarte mare nevoie ca societatea civilă, ca experții, ca autoritățile să vină și să explice acest lucru. Da, președinta Maia Sandu poate să dea tonul în ceea ce privește politica externă a țării, da, președinta Maia Sandu trebuie să fie mediatorul, da, este un moment oportun de mediere a intereselor dintre mai multe forțe politice, dar ca acestea să lucreze în beneficiul intereselor naționale ale Republicii Moldova, și nu ale unui partid de opoziție, care lucrează pentru obiective externe.
Este foarte bine că în acest moment toți ochii partenerilor externi sunt pe Republica Moldova, dar sunt pe Republica Moldova și din anumite considerente pragmatice, pentru că este nevoie să se vadă că acea investiție pe care au făcut-o până în prezent funcționează…
Vocea Basarabiei: Apropo, eu am auzit și mai multe opinii din mediul experților, unii dintre ei spuneau că această Adunare Națională „Moldova Europeană” din 21 mai este una pe deplin justificată, întrucât cursul proeuropean al țării a fost deseori și probabil încă mai este pus sub semnul întrebării de către forțele proruse, forțele cu viziuni proruse, care se află în opoziție. Astăzi, ca o bună cunoscătoare a realităților din Republica Moldova, puteți să ne spuneți clar dacă mai poate fi deturnat acest parcurs european?
Angela Grămadă: În acest moment, cu ceea ce se întâmplă la frontiera estică a Republicii Moldova, îmi vine greu să cred că autoritățile ruse ar putea să aibă și mai mare succes. Pe de altă parte, eu sunt destul de realistă și-mi dau foarte bine seama că au suficiente forțe politice în interiorul Republicii Moldova, am în vedere parteneri în interiorul Republicii Moldova, care pot să încerce, cel puțin, să destabilizeze și să deturneze acest parcurs european, să se opună acestui parcurs european și atunci nu mai este neapărat nevoie de intervenția directă a Federației Ruse. Deci, da, riscuri există și riscurile sunt destul de mari pentru Republica Moldova. De ce? Pentru că ele nu se rezumă doar la protestele unei anumite forțe politice sau nu se rezumă doar la situația social-economică vulnerabilă a cetățenilor din Republica Moldova, ci pentru că acolo este un mix de elemente și de mecanisme care adunate împreună pot să destabilizeze situația foarte-foarte mult, dacă sunt aplicate în același timp. Și atunci le va fi foarte greu autorităților din Republica Moldova, care nu dispun de resurse, mai ales umane, foarte mari și de expertiza necesară pentru ca să le poată gestiona. Este foarte bine că în acest moment toți ochii partenerilor externi sunt pe Republica Moldova, dar sunt pe Republica Moldova și din anumite considerente pragmatice, pentru că este nevoie să se vadă că acea investiție pe care au făcut-o până în prezent funcționează, că este necesară, că este utilă și că poate fi transformată într-o chestiune foarte calitativă, astfel încât reziliența instituțiilor publice să funcționeze în caz de necesitate, să funcționeze în cazul în care și mai multă presiune este pusă pe Republica Moldova din afara țării. Deci este nevoie de o coeziune și internă, și externă în jurul Republicii Moldova, în jurul acestei idei de integrare europeană, acolo unde autoritățile de la Chișinău, oricare ar fi acestea, mă refer și la exercițiile democratice următoare, adică după alegerile următoare, instituțiile publice, cetățeanul din Republica Moldova să poată fi sigur că va putea să reziste în fața unor amenințări și pericole externe.
Practic, ce și-a dorit dna Maia Sandu? Și-a dorit o dezbatere publică cu privire la viitorul Republicii Moldova într-o anumită familie, și anume cea europeană.
Vocea Basarabiei: Ceea ce îi sensibilizează pe unii politicieni e că ar trebui această acțiune în niciun caz să nu fie politizată și să nu se încerce să se tragă foloase în curtea partidului de la guvernare. Dacă PAS va încerca să privatizeze acest subiect, va fi un eșec pentru cei care astăzi sunt la cârma țării, asta atenționează mai mulți experți și lideri de opinie.
Angela Grămadă: Pe de o parte, ei au dreptate, dar pe de altă parte, PAS nu va putea să nu transforme în anumite beneficii pentru ei această acțiune. De ce? Pentru că vine din sânul acestei forțe politice sau din cadrul unei instituții care are sprijinul celorlalte instituții publice, și aici ne referim la guvern și la parlament, că există totuși la momentul dat o coeziune, chiar și dacă Maia Sandu nu mai este oficial lideră a partidului de guvernare, ea totuși este susținută necondiționat, și nu are cum PAS să nu valorifice acest moment. Pe de altă parte, experții au dreptate, pentru că mesajul s-a adresat tuturor cetățenilor Republicii Moldova, indiferent de culoarea lor politică. Practic, ce și-a dorit dna Maia Sandu? Și-a dorit o dezbatere publică cu privire la viitorul Republicii Moldova într-o anumită familie, și anume cea europeană. Dacă se va marginaliza, dacă se va încerca printr-un discurs public politic să se marginalizeze o anumită categorie socială sau o anumită categorie politică, atunci există aceste riscuri pe care le definesc și le formulează experții, pentru că noi avem asemenea experiențe în trecut. Și aici iarăși o să mă refer la Pactul de la Snagov, atunci când forțe politice din România au decis că singurul moment în care nu există dezbinare este parcursul euroatlantic al țării și, indiferent de ce s-a întâmplat în jur, indiferent de încercările de deturnare a acestui parcurs, nimeni nu a reușit să intervină în această decizie, în acest act istoric. Același lucru se încearcă și în Republica Moldova prin acest discurs, prin această invitație lansată cetățenilor Republicii Moldova, pentru că adresarea nu a exclus un anumit cetățean al Republicii Moldova, dimpotrivă, ea a venit să creeze o coagulare în rândul tuturor membrilor acestei societăți. Din această perspectivă, PAS ar trebui să fie foarte-foarte atent la modul în care vor formula discursuri publice și până la 21 mai, dar și în ziua de 21 mai, pentru că rolul și rostul acestui eveniment nu este de a evidenția actul de guvernare propriu-zis, ci pentru a crea coeziune în jurul ideii de integrare europeană a Republicii Moldova.
