În 1994, Parlamentul Republicii Moldova a acordat populaţiei găgăuze statutul de „autodeterminare externă”. Autonomia Găgăuziei este garantată de Constituţia Republicii Moldova. Găgăuzia are parlament – “Adunarea Populară” şi este condusă de un Başkan, guvernator ales universal pe patru ani, care trebuie să fie cetăţean moldovean şi să vorbească găgăuza. Unitatea teritorial-autonomă Gagauz-Yeri are trei raioane administrative Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești. Mai exact, unitatea are 32 de localități, dintre care două municipii, un oraș, 23 comune și șase comune. Campania electorală pentru alegerea guvernatorului autonomiei găgăuze a intrat în faza finală. În cei 28 de ani de alegere a bașcanului autonomiei Găgăuze și 7 campanii electorale precedente, Găgăuzia a avut doar patru bașcani – Gheorghe Tabunșcic, Dmitri Croitor, Mihail Formuzal și Irina Vlah.
Pe 30 aprilie alegatorii din autonomie vor decide cine va conduce regiunea in urmatorii ani. Președintele Tatarstanului, republică din componența Federației Ruse a fost invitat la un eveniment din Găgăuzia de către candidatul pentru funcția de bașkan Victor Petrov, dar nu a fost lăsat să intre pe teritoriul Republicii Moldova. Fostul ambasador moldovean la Moscova, analistul politic Anatol Țăranu crede că Rusia continuă să se implice în treburile interne ale R Moldova.
Vocea Basarabiei: Dl Țăranu, pentru început vreau să vă întreb – este clar totuși dacă se implică sau nu factorul extern în alegerile din UTA Gagauz-Yeri, preconizate pentru 30 aprilie?
Anatol Țăranu: Păi a venit conducătorul Tatarstanului să se implice. Ce dovadă poate să fie mai elocventă decât aceasta? Chiar am citit că din delegația președintelui Tatarstanului făcea parte și un mitropolit, înseamnă că și biserica a fost conectată la ceea ce se numește campania electorală din Găgăuzia. Desigur că factorul extern este prezent și acest factor extern se numește factorul rus.
Vocea Basarabiei: Dar l-am auzit pe fostul președinte Igor Dodon, care a vorbit despre relația neprietenoasă, exact așa cum spune și Moscova despre relația Chișinăului cu Moscova, dacă nu a lăsat acești funcționari să ajungă în sudul Moldovei.
Anatol Țăranu: Dl Dodon procedează absolut logic, în conformitate cu viziunea sa politică de agent al Moscovei în Republica Moldova. Tot ce este pro-Moscova, tot ce este în interesul Moscovei și, deseori, în dezinteresul Republicii Moldova ține de poziția pe care o ocupă dl Dodon. De ce face acest lucru? Nu știu, poate este remunerat, nu am dovezi, dar este atât de evident că dacă cetățenii Republicii Moldova susțin un politician care, de fapt, prin toată activitatea sa politică face acțiuni împotriva intereselor noastre naționale, asta deja e problema noastră, a cetățenilor Republicii Moldova. Dacă nouă ne place un asemenea masochism politic, înseamnă că suntem ceea ce suntem.
Din delegația președintelui Tatarstanului făcea parte și un mitropolit, înseamnă că și biserica a fost conectată la ceea ce se numește campania electorală din Găgăuzia
Vocea Basarabiei: Se poate anticipa și spune cine va fi câștigătorul alegerilor din UTA Gagauz-Yeri, cine va fi următorul guvernator?
Anatol Țăranu: În UTA Găgăuzia nu există candidați cu viziuni proeuropene, toți candidații sunt proruși. Din acest punct de vedere e puțin important cine dintre ei va câștiga, chiar dacă nuanțele contează uneori, dar este absolut evident că la conducerea Găgăuziei va veni un politician cu viziuni proruse, iar asta va continua să complice relațiile Comratului cu Chișinăul.
Vocea Basarabiei: Și atunci, autoritățile de la Chișinău ce efort trebuie să depună ca să mențină sub control situația de acolo?
Anatol Țăranu: Autoritățile de la Chișinău, în primul rând, trebuie să se învețe să aibă o expertiză corectă în raport cu Găgăuzia, iar în conformitate cu această expertiză corectă să construiască relația cu Comratul. Astăzi, din păcate, această expertiză nu există și Chișinăul plătește polițele pentru această meteahnă a sa. Găgăuzia continuă să fie un corp străin din punctul de vedere politic al viziunilor și orientărilor geopolitice și civilizaționale ale majorității cetățenilor Republicii Moldova în interiorul statului nostru și al societății moldovenești. Și aceasta, din păcate, complică. Nu e o problemă că o parte din găgăuzi nu sunt proeuropeni, sunt proruși, problema este că majoritatea covârșitoare a societății, și printre moldoveni sunt oameni care sunt proruși, mai puțin proeuropeni. E absolut firesc și normal, în orice societate există diverse orientări politice, asta e normal, nu este normal când covârșitoarea majoritate este de o anumită orientare politică. Iată asta deja nu-i democrație, asta miroase a un recidiv al totalitarismului la nivel de gândire.
Este absolut evident că la conducerea Găgăuziei va veni un politician cu viziuni proruse, iar asta va continua să complice relațiile Comratului cu Chișinăul.
Vocea Basarabiei: Și atunci, dezideratul integrării europene nu ar putea și nu ar trebui să consolideze o societate dezbinată?
Anatol Țăranu: Dar deocamdată n-o consolidează, cel puțin în Găgăuzia nu are efecte.
Vocea Basarabiei: Dar pe teritoriul Republicii Moldova?
Anatol Țăranu: Și pe teritoriul Republicii Moldova există probleme pe acest domeniu, iar aceasta înseamnă că aceste probleme încă vor exista mult timp, este tot atât de adevărat că parcă, cel puțin așa spun sondajele sociologice, majoritatea cetățenilor Republicii Moldova sunt orientați pe vectorul european. Să vedem ce se va întâmpla pe data de 21 mai.
Vocea Basarabiei: Ce așteptări aveți de la acest eveniment?
Anatol Țăranu: Pentru mine acest eveniment înseamnă o manifestare a voinței majorității cetățenilor Republicii Moldova de a fi europeni. Dacă acest lucru se va întâmpla pe data de 21 mai, aceasta va fi o mare victorie a societății moldovenești, a cursului european, a civilizației europene în Republica Moldova. Eu sper că acest lucru se va întâmpla.
Vocea Basarabiei: De ce este atât de importantă această integrare europeană pentru stat și pentru cetățeni?
Anatol Țăranu: Noi dorim, eu acum vorbesc despre cetățenii Republicii Moldova, să trăim mai bine, să avem salarii mai mari, pensii mai mari, confortul vieții să fie unul ridicat în raport cu ceea ce avem astăzi. Și atunci avem în fața noastră câteva opțiuni civilizaționale, ne uităm la civilizația europeană, la Uniunea Europeană și apreciem: uitați-vă cum sunt drumurile acolo, în ce mașini umblă oamenii acolo, care sunt salariile, care sunt garanțiile democratice pentru drepturile omului, pentru fiecare cetățean și tot așa și ne întoarcem privirea spre spațiul euroasiatic, care este dominat de Federația Rusă, noi nu suntem rusofobi, noi pur și simplu într-un mod obiectiv privim lucrurile de acolo. La orice încercare de a ieși în stradă și a spune „eu sunt împotriva războiului”, imediat îți dă cu măciuca polițienească în cap și te bagă la închisoare. Noi, moldovenii, asta vrem? Ce fac acei cetățeni ai Republicii Moldova care se orientează spre Rusia? Ei asta doresc, ei vor să se întoarcă totalitarismul sovietic cu gulaguri, cu KGB-ul, care controla orice manifestare a activismului politic? Nu, noi asta nu dorim! Și de aceea noi avem două, de fapt, modele de civilizație – cel european și cel rusesc. Eu sper că majoritatea moldovenilor totuși au să aleagă binele, dar nu răul.
Dacă viitoarele alegeri parlamentare vor fi câștigate de partidele proruse, înseamnă că noi vom pierde cursul european și ne vom întoarce spre Rusia.
Vocea Basarabiei: Kremlinul mai are influență asupra acestui parcurs european al Republicii Moldova? Unii mai cred că cei de la Moscova ar putea să deturneze iată acest drum de integrare europeană. În ce condiții s-ar putea întâmpla acest scenariu?
Anatol Țăranu: Dacă la viitoarele alegeri parlamentare, alegerile vor fi câștigate de partidele proruse, antieuropene, înseamnă că noi vom pierde cursul european și ne vom întoarce spre Rusia, iar toate sondajele sociologice vorbesc astăzi despre o situație foarte complicată la acest capitol. Da, Maia Sandu, principalul lider al partidei proeuropene din Republica Moldova, are cea mai bună poziționare din punctul de vedere al preferințelor moldovenilor, dar imediat după dânsa vin 5 alți lideri politici care sunt antieuropeni, poate cu excepția dlui Ceban, care a început în ultimul timp să vorbească relativ evaziv despre orientarea europeană. Același lucru se atestă și la capitolul preferințe electorale pentru partidele politice, unicul partid proeuropean care este în top este PAS-ul, dar care nu câștigă alegerile, iar toate celelalte partide luate împreună sunt partide antieuropene. Avem toate motivele să credem că în caz dacă vor avea loc alegerile parlamentare în aceste condiții, partidele antieuropene au toate motivele să facă o coaliție, iar asta înseamnă că cursul european va fi blocat. Suntem într-o situație foarte complicată, trebuie să luăm niște decizii politice foarte precise ca să nu permitem ca acest lucru să se întâmple.
Vocea Basarabiei: Dar la 21 mai și-au anunțat prezența în Piața Marii Adunări Naționale mai multe partide, inclusiv cele cu viziuni proeuropene, dar și Partidul „Șor” a spus că va fi și el prezent în inima Chișinăului la 21 mai.
Anatol Țăranu: E clar de ce vine Partidul „Șor” la această manifestare, dacă va veni, el vine să discrediteze această manifestare. Eu sper că acest lucru nu se va întâmpla din simplul motiv că nu o să i se permită acest lucru. Acum nu vorbesc despre acțiuni polițienești sau de altă natură, vorbesc despre reacția firească a acelor care vor veni în această piață într-un mod sincer să susțină cursul european. Noi, proeuropenii, nu vom permite provocatorilor ca ei să deturneze bunul mers al acestei adunări, care este o adunare a proeuropenilor. Dacă veniți acolo ca să loviți perfid în spate, o să fiți sancționați de oameni, asta este absolut precis și Șor trebuie să cunoască acest lucru, inclusiv acei care vin în spatele lui Șor. Dar eu nu cred că există un pericol real, oamenii lui Șor ar putea să vină numai pentru bani, dar iată acei care vin pentru bani deja nimeresc în custodia serviciilor speciale ale poliției, ei trebuie să se descurce. Nu luptăm cu democrația autentică, luptăm cu o democrație contrafăcută, care este cumpărată pe bani. Iată aici deja nu pot să existe scuze, aici poliția și serviciile secrete sunt obligate să intervină și să apere democrația autentică.
Vocea Basarabiei: Multe voci se întreabă cum de reușește Partidul „Șor” să-și lărgească bazinul electoral, iată unii reprezentanți ai administrațiilor publice locale spun că trec de la PSRM la Partidul „Șor”, în parlament este acest traseism politic, care pe de o parte este condamnat, dar, paradox, din tabăra socialiștilor trec în tabăra lui Ilan Șor?
Anatol Țăranu: Tradiția politică, care s-a încetățenit în sfera politică moldovenească în ultimii 10-15 ani, a ținut de corupție și eu cred că și de data aceasta corupția funcționează la turații maxime. Noi suntem o democrație tânără, o democrație în care doar a început lupta cu corupția, din păcate, reforma justiției încă trenează și nu avem mecanisme eficiente de contracarare a corupției, de aici și rezultatele, corupția continuă să dea rezultate, trebuie să fim conștienți de acest lucru. Îmbucurător este faptul că traseismul politic contra corupției nu s-a manifestat pe filiera proeuropeană, asta deja este un semn bun, iar faptul că acolo între dânșii prorușii se bat pentru banii care vin de la Moscova sau nu vin de la Moscova, nu pot să spun absolut precis, dar bănuieli sunt foarte rezonabile la acest capitol, asta deja e un alt lucru, problema iarăși complicată este că prea mulți cetățeni ai Republicii Moldova continuă să fie în capcana, prizonieratul acestor partide, acestor viziuni și asta vorbește despre deficiențele de comunicare ale partidelor proeuropene și, în primul rând, ale guvernării.
Vocea Basarabiei: Fostul deputat socialist Nesterovschi, care s-a desprins din această tabără, spune că își va crea o nouă formațiune politică, care va avea ca prioritate oferirea statutului de limbă oficială limbii ruse și apropierea Republicii Moldova de Uniunea Euroasiatică.
Anatol Țăranu: E normal, e vorba de aceleași valori politice de care se conduc și socialiștii, și șoriștii. Că se mai creează încă un partid politic vorbește despre faptul că celelalte două partide politice, dar și comuniștii, al treilea, nu sunt foarte eficienți în promovarea unor asemenea politici și Moscova caută niște pârghii mai eficiente. Pe de o parte, crearea acestui nou partid sau intenția de a crea un nou partid este, într-un fel, îmbucurătoare, fiindcă vorbește despre faptul că acolo există probleme, probleme de eficiență.
Partidul „Șor” va veni la Adunarea Națională din 21 mai ca să discrediteze această manifestare
Vocea Basarabiei: Și revenirea lui Igor Dodon la cârma PSRM-ului ce ar însemna?
Anatol Țăranu: Ar însemna o mare bucurie pentru proeuropeni, în primul rând, pentru PAS. Atâta timp cât principalul partid de opoziție prorus este condus de o persoană cu foarte mari probleme la nivel de imagine, care are imaginea unui corupt, unui hoț, unui „kuliokar”, atâta timp oponenții politici ai acestui partid pot să doarmă liniștiți, totu-i în regulă. Eu cred că pe flancul antieuropean, prorus acum se înregistrează o mare criză de leadership și fără ca să se contureze un lider foarte precis, un lider cu carismă lor le va fi foarte greu să realizeze planul lor politic de preluare a puterii. Pentru dânșii, un lider firesc și poate foarte eficient ar fi fost Ivan Ceban, dar el cumva s-a deplasat pe flancul proeuropean și a indus o doză de ambiguitate din acest punct de vedere în această tabără, dar, iarăși, până la urmă trebuie să ne descurcăm foarte precis cu dl Ceban dacă nu a fost o stratagemă care trebuie să inducă în eroare o parte considerabilă a oamenilor care, hai să spunem așa, nu sunt proeuropeni convinși, dar care acceptă proeuropenismul și poate Ivan Ceban are misiunea unui cal troian pe această filieră electorală. Eu cred că atâta timp cât alături de Maia Sandu nu vor apărea și câțiva alți lideri proeuropeni, cu o priză bună la electorat, atâta timp noi vom fi în pericol ca cursul european să fie deturnat și să fie reorientat spre niște figuri false cum ar putea să fie Ivan Ceban.
Vocea Basarabiei: Și pe final, dle Țăranu, pentru că sunteți istoric, să vă întreb – vă este clară decizia Curții Constituționale referitoare la panglica „Sf. Gheorghe” de a fi purtată, de a fi sancționată, în ce împrejurări, cine și ce responsabilitate are?
Anatol Țăranu: Decizia este deja adoptată, ea nu poate fi schimbată. Din acest punct de vedere, eu nu înțeleg de ce s-a făcut acest lucru și nu pot să-l aprob, dar din punct de vedere faptic, situația este absolut clară: legea permite să folosești acest însemn, deci este o acțiune categoric antinațională, împotriva interesului nostru național și atunci unicul remediu pentru a opri acest desfrâu antinațional este să se creeze în societate un curent de opinie care ar fi împotriva acestei tendințe. În Republica Moldova trebuie să se creeze un curent de opinie care spune următoarele: oricine din cetățenii Republicii Moldova își va afișa public un însemn, panglica sau literele „V” și „Z”, ei prin aceasta recunosc ca sunt parte a coloanei a cincea, antinațională, și luptă împotriva intereselor Republicii Moldova. Asta trebuie să fie o atitudine cvasitotală în societatea noastră. Dacă un om este atât de masochist ca să-și afișeze această panglică, recunoscând în acest fel că este împotriva Republicii Moldova, s-o facă, dar pentru asta trebuie să existe acest curent de opinie.
Vocea Basarabiei: Pe de altă parte, am auzit un exponent al partidului de guvernământ, Partidului Acțiune și Solidaritate, deputatul Lilian Carp, care zicea că ar putea în parlament să vină o altă inițiativă legislativă?
Anatol Țăranu: Da, și eu cred că o asemenea inițiativă ar fi fost binevenită, numai că înțelegem cu toții că viața oamenilor nu se schimbă numai datorită inițiativei legislative, în mentalul colectiv trebuie să se creeze o percepția cvasiuniformă. Atâta timp cât în Republica Moldova sunt suficient de mulți cetățeni moldoveni care cred că panglica „Sf. Gheorghe” este de bine, asta înseamnă că noi suntem o societate bolnavă, fiindcă cu această panglică agresorul rus a atacat un stat suveran și noi suntem în același pericol, putem să fim și noi așa atacați; cu această panglică au fost omorâți oameni, copii, femei, bătrâni nevinovați și dacă tu îmbraci această panglică, o afișezi în public, tu te asociezi și într-un fel accepți aceste crime și atunci care este ținuta ta morală? Dar ca acest lucru să fie recepționat corect trebuie ca în societate să existe această percepție colectivă, iar noi, din păcate, facem foarte puțin pentru ca o asemenea atitudine față de ceea ce înseamnă însemnele acestea criminale să devină o chestie absolut cvasitotală în societatea noastră.
Vocea Basarabiei: Și vă este clar cum va fi consemnată ziua de 9 mai în Republica Moldova, iarăși, două formațiuni – Partidul „Șor” și PSRM – au anunțat că vor organiza o paradă?
Anatol Țăranu: Da, va fi o paradă. Cu siguranță, această paradă va fi alimentată financiar din exterior, fiindcă asta înseamnă destabilizarea politică a Republicii Moldova. Ce s-ar putea de făcut? De creat un curent contra unei asemenea parade. Să nu uităm că 9 mai nu este Ziua Victoriei, victoria a fost semnată pe data de 8 mai, 9 mai este Ziua Europei. Și atunci, moldoveni, dacă suntem proeuropeni, lasă ei să umble, eu nu propun să ne contrăm pe străzile Chișinăului, dar în paralel am putea organiza o manifestare în susținerea Zilei Europei și prin aceasta să ne pregătim de ziua de 21 mai.
Vocea Basarabiei: La 120 de ani de la pogromul evreilor, ce lecții s-au învățat, trebuie învățate?
Anatol Țăranu: Pogromul din 1903 nu a fost făcut de moldoveni, pogromul acesta a fost făcut de „ohranka” rusă, de poliția rusă, și acest lucru trebuie să fie înțeles. Nu moldovenii, nu românii sunt acei care au provocat această acțiune antisemită, ci regimul țarist, Rusia țaristă, „ohranka” rusă și atâta timp cât noi, moldovenii, nu avem cum să ne asumăm responsabilitatea pentru această crimă oribilă, noi nu suntem antisemiți, dar noi trebuie să-i cunoaștem pe acei care au organizat aceste manifestări și să-i blamăm cu toată puterea pentru crima pe care au comis-o atunci, în 1903.
