Decizia Guvernului de a prelungi până la 1 iulie 2023 activitatea comercială în baza de patentă este criticată de asociațiile de business și de experți. Asociația Micului Business critică prelungirea cu doar jumătate de an a termenului. Alte asociații, inclusiv Asociația Investitorilor Străini, și unii experți dezaprobă însăși extinderea termenului. Ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, optează pentru excluderea patentei, dar justifica amânarea.
„Consider că este o greșeală prelungirea cu doar jumătate de an. Lumea va ieși în stradă”, avertizează Eugen Roșcovanu, președinte al Asociației Micului Business. „Este vorba de mii de oameni, în special femei, care folosesc patenta pentru a-și hrăni familia. Este o chestiune de existență”, afirmă Roșcovanu precizând că peste 90% dintre persoanele care dețin patentă de întreprinzător sunt femei.
„Lumea și așa este înrăită și nu avem nevoie să se înrăiască și mai tare pentru că nu poate să-și câștige câțiva lei suplimentar sau în cazul unora este singura sursă de existență. Mă miră faptul că de aproape 10 ani de zile se luptă cu patenta. Pentru ce? Pentru ca să devenim o țară a monopoliștilor?”, se întreabă Eugen Roșcovanu.
Comerțul cu amănuntul în bază de patentă urma să fie interzis de la 1 ianuarie 2023, dar guvernul a decis să amâne interdicția cu încă jumătate de an, până pe 1 iulie 2023. Este deja a cincea prelungire a termenului, începând din 2008, când s-a decis interzicerea comerțului în bază de patentă, din 1 ianuarie 2017, și trecerea la un regim de comerț individual, definit în lege drept activitatea independentă în domeniul comerţului cu amănuntul. „Această denumire de activitate nu se deosebește cu nimic de o întreprindere individuală, adică trebuie să înregistrezi o afacere, să prezinți dări de seamă, să angajezi un contabil, să-l plătești. În actuala criză economică, ca și în cele precedente, această alternativă nu este acceptabilă din punct de vedere economic. Există o pătură socială care nu dispune de aceste resurse pentru a dezvolta o întreprindere mică”, explică Eugen Roșcovanu.
Ministrul Finanțelor optează pentru exluderea patentelor, dar justifică amânarea
„Susțin în totalitate excluderea acestor patente din comerțul cu amănuntul”, a declarat recent Ministrul Finanțelor Dumitru Budianschi, într-o emisiune la Radio Moldova. „Ținând cont de faptul că suntem într-o perioadă dificilă, într-o iarnă cu crize de tot felul s-a luat decizia de a amâna această decizie de excludere pe jumătate de an. Aici sunt circa 5.000 de oameni angajați. Ar fi fost destul de dificil în această perioadă să-i lăsăm fără a-și reorienta activitățile”, a precizat ministrul.
„Acum noi contăm și pe faptul că politicile noi care vin cu impozitarea profitului zero pe o perioadă de 23-25 dacă nu se iau dividende ar fi mai ușor ca aceste persoane să se reorienteze, să treacă la un regim general sau să treacă la regim facilitat pe 4%, sau să găsească altă formă de activitate”, a mai spus Dumitru Budianschi.
Grigore Vieru, analist politici publice la Centrul analitic independent Expert-Grup, consideră că decizia guvernării de a prelungi pantentele urmărește și acumularea unor „dividende politice”. „Extinderea termenului cu doar șase luni mă face să cred totuși că autoritățile vor lua în final decizia de a interzice această activitate în bază de patentă”, a precizat expertul la Vocea Basarabiei.
Patentele – „colac de slavare” temporar sau evaziune fiscală?
Într-un comentariu economic în care a analizat impactul patentei asupra dezvoltării economice și potențialele riscuri de corupție, Grigore Vieru notează că patenta de întreprinzător, atunci când a fost legalizată în 1998, a servit drept „colac de salvare” pentru dezvoltarea micilor afaceri, prin excepții de la cadrul legal, fiscal și antreprenorial. În timp, avantajele oferite de patentă s-au dovedit a fi în detrimentul intereselor statului, generând riscuri și premise nefaste pentru dezvoltarea social-economică a țării, constată expertul. Potrivit lui, patenta este atractivă pentru cei care admit acte de evaziune fiscală şi evită controalele din partea autorităților.
„Problematica activității de întreprinzător în bază de patentă constă în specificul ei – nu impune înregistrarea de stat a titularului acesteia şi primirea licenţei, lipsesc cerinţele de prezentare a dărilor de seamă financiare şi statistice, de ţinere a evidenţei contabile şi financiare, de efectuare a operaţiunilor de casă şi a decontărilor. De asemenea, nu se aplică impozitul pe venit. Astfel, acest instrument liberalizat de activitate antreprenorială reduce din posibilitățile statului de a ține la control, evidența activităţii, de a estima volumului de vânzări, calitatea produselor și actelor de proveniență pentru mărfurile comercializate”, explică analistul. Faptul că titularii de patentă nu eliberează bonuri fiscale amplifică riscul comiterii actelor de corupţie şi a evaziunii fiscale, a concurenței neloiale, a traficului ilicit de mărfuri și lezează drepturile consumatorilor, mai constată Vieru.
Activitatea independentă mai avatajoasă decât cea în bază de patentă
Renunțarea la patenta de întreprinzător în favoarea activității independente presupune mai multe avantaje, susține Grigore Vieru. Potrivit lui, este un mod simplist de inițiere a afacerii într-un regim fiscal facil care oferă antreprenorilor mai multe oportunități de dezvoltare a afacerii. Diminuează riscurile evaziunii fiscale și oferă statului mai multe pârghii de control a acestei forme de activitate.
„Vorbim aici inclusiv despre volumul vânzărilor. Nu poți activa în bază de patentă dacă ai vânzări mai mari de 300.000 de lei, dar autoritățile nu au cum să verifice acest lucru pentru că nimic nu este contabilizat. Sunt situații când patentarii au vânzări mai mari de 300.000 de lei și în mod automat ar trebui să treacă la altă formă de organizare”, explică Vieru.
„Activitatea independentă oferă posibilitatea de a avea vânzări de 600.000 de lei. Din vânzări se percepe un impozit de doar 1%. Este folosit aparatul de casă și control costul căruia îl achită statul din contul impozitelor achitate”, spune analistul.
Grigore Vieru precizează că în 2017 când a fost instituită activitatea independentă în jur de 1.200 de titulari de patentă au trecut la această formă alternativă. Decizia ulterioară a autorităților de a prelungi patentele a redus tempoul de înregistrare a activităților independente.
„Din calculele pe care le-am făcut în perioada 2018-2021 în medie câte 143 de persoane anual au ales să activeze”, spune analistul.
„Dacă într-un final patenta va fi interzisă, marea majoritate dacă vor dori să-și continue activitatea de comerț vor trece la acest regim pentru că este cel mai simplu. Pentru unii ar fi o problemă să ducă evidență contabilă sau să lucreze cu mașina de casă, dar nu văd impedimente pentru a-i educa, a-i ajuta să le facă. Printre recomandările pe care le-am făcut este ca statul să gândească un mecanism de tranziție prin care să-i ajute pe foștii titulari de patentă să migreze spre alte forme de organizare. De exemplu, să plătească temporar un contabil care să ajute la evidența contabilă.”
Analistul mai constată că, pe lângă avantajele pentru antreprenori, regimul de activitate independentă contribuie la majorarea încasărilor la bugetul de stat.
Grigore Vierul precizează că urmare a unor amendamente la politica bugetar fiscală promovate de ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, regimul de activitate independenta va deveni și mai atractiv, anul viitor, fiind redusă povara birocratică și administrativă prin simplificarea procedurii de raportare, a evidenței contabile și prin elimenarea mai multor documente. Totodată, pragul vânzărilor ar putea fi dublat, până la 1.200.000 de lei, sau chiar eliminat.
„Această activitate va fi simplificată la maxim și va fi tot mai atractivă, cu posibilitatea unor vânzări mai mari ceea ce va contribui la dezvoltarea micilor afaceri în comerț”, susține expertul. Grigore Vieru optează pentru excluderea patentelor și din sfera anumitor servicii.
Într-un comentariu la politica fiscală și vamală pentru 2023, Asociația Investitorilor Străini susține eliminarea patentelor de întreprinzător din comerțul cu amănuntul. „Este bine cunoscut faptul că sistemul actual de patente, din motivul că deținătorii de patentă nu sunt obligați să țină o evidență contabilă și financiară, stă la baza unui număr impunător de eschivări de la achitarea impozitelor și a vânzărilor nedeclarate, ceea ce încalcă principiile concurenței loiale, dar are și un impact negativ asupra creșterii economice a țării, asupra sănătății populației și stimulează comerțul tenebru, contrabanda, precum și evaziunea fiscală. Ne pronunțăm împotriva comerțului speculativ și necontrolat”, notează, între altele, Asociația.
