Moscova încearcă să blocheze un acord dintre autoritățile centrale și cele din UTA Găgăuzia privind organizarea alegerilor din autonomie. Astfel, chiar înainte să se ajungă la un consens între cele două părți, la Comrat a poposit cu o vizită neanunțată ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov.
Acesta a fost întâmpinat de bașkanul interimar al Găgăuziei, Ilia Uzun, câțiva deputați ai Adunării Populare, precum și membri ai Comitetului Executiv de la Comrat, scrie deschide.md.
Redacția deschide.md a reușit să obțină imagini de la întâlnire. În intervenția sa, Uzun i-a urat bun venit ambasadorului Ozerov și s-a plâns pe pretinse ”presiuni” din partea Chișinăului.
„Ne exprimăm recunoștința pentru că ați venit să susțineți autonomia găgăuză. Suntem întotdeauna bucuroși să vă primim, întotdeauna suntem bucuroși să discutăm despre subiectele stringente. Vrem să faceți cunoștință cu problemele cu care ne confruntăm. Cred că, deși citiți în mass-media despre ceea ce se întâmplă, cunoașteți că sunt puse presiuni mari pe autonomia găgăuză. Dar scopul nostru este să lucrăm în conformitate cu legea și nicidecum altfel”, a declarat Uzun.
La eveniment a fost invitată doar presa afiliată grupării criminale Șor, în timp ce mass-media locală nici măcar nu a fost înștiințată de vizita ambasadorului rus.
După discuție, Ozerov și Uzun au plecat, împreună, cu o vizită în localitatea Baurci.
Vizita lui Ozerov la Comrat a avut loc la scurt timp după ce deputați ai Adunării Populare a Găgăuziei, Ilia Uzun și activiști locali au discutat un document de compromis privind organizarea alegerilor în autonomie, convenit în urma negocierilor cu Chișinăul. Documentul prevede desfășurarea alegerilor conform legislației găgăuze, în măsura în care aceasta nu contravine legislației naționale, precum și recunoașterea echivalenței dintre denumirile organelor electorale locale și naționale.
Inițiativa a provocat nemulțumiri în rândul unor politicieni și activiști găgăuzi, care consideră că aceste concesii ar putea duce la limitarea treptată a autonomiei. Mihail Vlah și Ilia Uzun au acuzat Chișinăul că încearcă să controleze viitoarele alegeri și să slăbească autonomia prin influență politică și mecanisme de verificare a candidaților. În schimb, alți deputați, inclusiv vicepreședintele APG Gheorghe Leiciu, s-au pronunțat pentru compromis, afirmând că Găgăuzia nu are suficient sprijin extern pentru o confruntare directă cu autoritățile centrale, iar parteneri precum Turcia recomandă dialogul cu Chișinăul.
Astfel, chiar în pragul unei înțelegeri dintre Chișinău și Comrat, Moscova l-a trimis pe Ozerov în autonomie pentru a bloca normalizarea relațiilor dintre autoritățile centrale și cele ale autonomiei. Iar prezența la eveniment a presei afiliate grupării criminale Șor demonstrează că retragerea anunțată de condamnatul fugar toamna trecută a sprijinului politic și a finanțărilor a fost doar de formă și rețeaua formată de Ilan Șor continuă să funcționeze în UTA Găgăuzia.
