La Parlament a fost inaugurată o expoziție care prezintă personalități, obiceiuri și tradiții culturale găgăuze. Evenimentul are loc în contextul Zilei scrisului și a limbii găgăuze, care este marcată anual, la data de 27 aprilie. La inaugurare au participat președintele Parlamentului, Igor Grosu, ambasadoarea Suediei în R. Moldova, Katarina Fried, deputați, reprezentanți ai mediului academic și ai societății civile din Găgăuzia.
„Limba, tradiția, istoria, religia sunt lucruri identitare care marchează orice popor, orice etnie. Trebuie să vedem ce s-a făcut, ce nu s-a făcut și ce mai trebuie de făcut pentru a pune în valoare și a promova limba găgăuză, pentru a oferi o șansă copiilor și maturilor să o studieze și să o transmită și generațiilor viitoare”, a menționat șeful legislativului.
Deputata Larisa Voloh, copreședinta Grupului de lucru parlamentar privind Găgăuzia, a remarcat că Găgăuzia este parte integrantă a vieții culturale, sociale, economice și politice a Republicii Moldova. Totodată, parlamentara s-a referit la faptul că, în 2010, ONU a declarat limba găgăuză o limbă pe cale de dispariție. „Soluționarea acestei probleme necesită o abordare comună, eforturi serioase din partea tuturor factorilor de decizie pentru a păstra limba și cultura găgăuză pentru generațiile viitioare”.
Expoziția prezintă personalitățile marcante care au contribuit la dezvoltarea istoriei, limbii și culturii găgăuze. Preotul și scriitorul Mihail Ciakir a fost inițiatorul primului ziar în limba găgăuză, unul dintre autorii dicționarului găgăuz-român și primul traducător al Bibliei în limba găgăuză. Maria Marunevici a fost cercetătoare, etnografă, activistă civică și politiciană. Dmitrii Caracioban, preot, scriitor, profesor, autor al primelor filme găgăuze, este și fondatorul primului muzeu al culturii găgăuze, situat în localitatea Beșalma. Un alt exponent al scrisului găgăuz este Nikolai Baboglu, scriitor, poet, pedagog și folclorist, care a tradus în limba găgăuză operele lui Mihail Eminescu, Ion Creangă etc. De asemenea, a participat activ la elaborarea primelor manuale găgăuze pentru școlile naționale. Un promotor al culturii găgăuze a fost și Dionis Tanasoglu, scriitor, pedagog care a contribuit la dezvoltarea alfabetului găgăuz, a fost rector al Universității de Stat din Comrat. În cadrul expoziției sunt prezentate și elemente ale culturii materiale a găgăuzilor, precum costume populare, covoare, prosoape, basmale brodate, vase etc.
Inaugurarea expoziției a continuat cu prezentarea unor materiale video în care au fost reflectate date importante din istoria găgăuzilor, originile limbii găgăuze și ale portului popular, precum și tradițiile și obiceiurile asociate unei sărbători importante, Hederlez, care simbolizează începutul unui nou sezon agricol. La final, a avut loc un recital de cântece în limba găgăuză interpretat de un grup de copii din satul Tomai.
În acest an, se împlinesc 30 de ani de la adoptarea Legii privind statutul special al Găgăuziei. Cu această ocazie, sunt planificate mai multe evenimente în cadrul unei campanii de informare dezvoltate în parteneriat cu Grupul de lucru parlamentar privind Găgăuzia. Scopul acestei campaniei este să contribuie la coeziunea socială și la pacea interetnică în țara noastră.
