Inițiativa anunțată de președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, de a organiza un referendum în cadrul căruia cetățenii să se pronunțe asupra opțiunii de aderare a țării la Uniunea Europeană nu este o surpriză. De această părere este expertul, Igor Boţan.
În cadrul dezbaterii publice la tema „Consens și rivalitate la referendumul pro-UE”, organizată de Agenția de presă IPN, Igor Boţan a presupus că prin asemenea inițiativă șefa statului a mers în întâmpinarea opoziției.
Expertul permanent al proiectului a spus că dacă am întreba-o pe șefa statului referitor la această inițiativă, președintele ar putea spune că nu este o surpriză în contextul în care principala forță de opoziție la 19 decembrie și-a modificat documentele statutare și a inserat în programul partidului că orice fel de inițiative de aderare, fie la Uniunea Europeană, fie la Uniunea Euroasiatică, trebuie făcută prin referendum.
„Doamna președinte ar putea să ne spună că a mers în întimpinarea opoziției. Pe 19 decembrie a avut loc Congresul formațiunii respective (PSRM – n.r.), pe 24 decembrie ea a venit cu această inițiativă. Inițiativa vine ca și un fel de oferta sau propunere adresată Parlamentului să mediteze și să vadă dacă e posibil așa ceva. Doamna președinte nu a insistat ca alegerile și referendumul să aibă loc în aceeași zi. Parlamentul a decis: „de ce nu?” și a explicat de ce. Alegerile au loc într-un an. Există recomandarea Comisei de la Veneția că modificările la Cod să se facă aproximativ într-un an și Parlamentul vine și ne spune: de ce nu am putea face acest lucru acum, având în vedere că de mai mulți ani sondajele de opinie ne arată că 55%-60% din cetățenii care sunt permanent în țară pledează pentru integrarea europeană, iar 80%-85% din cetățenii care sunt peste hotare votează de obicei pentru partide proeuropene și putem admite că susțin vectorul european. De unde s-ar lua în această situație o surpriză? Dimpotrivă, vrem o confirmare și mergem în întimpinarea opoziției”, a declarat expertul.
În opinia sa, guvernanții ar putea spune în felul următor: „Noi avem partide proeuropene, de opoziție, care insistă pe semnarea unui acord similar celui de la Snagov (declarația de la Snagov este un document semnat la 21 iunie 1995 de către liderii partidelor parlamentare din România, care atesta acordul forțelor politice față de strategia națională pentru pregătirea aderării României la Uniunea Europeană – n.r.). Numai că semnarea unui acord similar celui de la Snagov înseamnă un fel de consens între partidele politice. Partidele politice nu sunt stăpânii electoratului, de ce să nu mergem direct la electorat și să-l întrebăm și atunci avem toate lucrurile care se îmbină într-o schemă foarte logică. În loc de Snagov, iată referendum în care cetățenii, nu partidele politice, pledează pentru integrarea europeană”, a spus Igor Boţan.
„Mai mult decât atât, partidul de guvernământ poate spune: „Dragă opoziție, vedeți că noi mergem în întâmpinarea voastră, pentru că tot voi ați fost cei care cereați modificări la Codul Electoral. De exemplu, v-ați adresat la Curtea Constituțională în privința datei alegerilor președintelui Republicii Moldova, pentru că noul Cod Electoral, adoptat în decembrie 2022, prevedea că alegerile prezidențiale se fac cu două luni după expirarea mandatului așa cum prevede articolul 90 din Constituție. Majoritatea a adus această normă a Codului Electoral în conformitate cu prevederile Constituției. Voi spuneți: „nu, să fie cum a fost până acum”, deși noi considerăm că până acum nu a fost corect. Bun, mergem și aici în întâmpinarea dvs. Deci, eu văd mai multe lucruri care pot fi interpretate de o manieră care să ne spună că, de fapt, mișcările pe care le-a făcut guvernarea sunt îndreptate spre consolidarea relațiilor cu opoziția și răspund exact doleanțelor opoziției. Eu sunt de acord că aici există acest element al interpretării, în sensul bun al cuvântului, speculativ, dar dacă punem toate lucrurile împreună, opoziția nu ar avea de ce să se supere”, a continuat expertul.
Igor Boțan a spus că, potrivit legislației, când se declară referendum, partidele politice pot să se grupeze în partide care susțin și care nu susțin. În Moldova sunt 60 de partide înregistrate dintre care exact jumătate se proclamă proeuropene. „Maia Sandu poate veni și spune: „Oameni buni, de ce ne temem de acest referendum? Eu sunt candidat independent, nu pot fi altfel, am declarat aceasta. Deci, voi puteți, partidele proeuropene, să vă așezați și în ajunul alegerilor să consemnați printr-un document, similar cu Pactul de la Snagov, că în acest referendum veți susține vectorul european. Îmbinăm mai multe lucruri care se așază într-o singură albie, se așază foarte frumos”, a menționat Igor Boțan.
Expertul a fost de acord cu alți participanții la dezbatere că acțiunile politicienilor, mai ales ale celor de la guvernare, trebuie să fie predictibile, însă pentru simplul cetățean, potrivit expertului, predictibilitatea este plicticoasă, de aceea astfel de surprize „electrizează societatea”. Igor Boțan a mai spus că anul curent va trece sub auspiciile dezbaterilor privind referendumul.
Dezbaterea publică la tema „Consens și rivalitate la referendum-ul pro-UE” este ediția a 297-a din ciclul de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
