Update: Forțele rusești s-au angajat în operațiuni ofensive în mai multe sectoare ale frontului într-o perioadă cu cele mai dificile condiții meteorologice, în efortul de a prelua și de a păstra inițiativa înainte de alegerile prezidențiale din Rusia din martie 2024, cred analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului. În același timp, trupele ucrainene încearcă să își consolideze pozițiile de apărare.
Ritmul actual al luptelor pe întreaga linie a frontului din Ucraina este, în general, în concordanță cu evaluarea permanentă a ISW, conform căreia forțele rusești încearcă să recâștige inițiativa cel puțin de la jumătatea lunii noiembrie 2023, subliniază analiștii militari american.
Declarațiile recente ale oficialilor militari ucraineni sugerează, de asemenea, că forțele ruse au reușit să preia inițiativa de-a lungul graniței dintre Harkov și Lugansk, în apropiere de Bahmut și de-a lungul axei Avdiivka – orașul Donețk, în timp ce forțele ucrainene mențin inițiativa în zone-cheie din sudul Ucrainei, după cum reiese din contraatacurile ucrainene continue din vestul regiunii Zaporojie și din prezența ucraineană susținută, mai mare decât de obicei, în estul regiunii Herson.
În ultimele săptămâni, forțele ruse au continuat operațiunile ofensive de-a lungul frontierei din Harkov-Lugansk, în ciuda zăpezii, a gerului și a noroiului din estul Ucrainei, și au efectuat atacuri terestre continue în vestul regiunii Zaporojie, în ciuda condițiilor noroioase și a vântului puternic. În zone mari ale liniei frontului, în special în nord-estul și estul Ucrainei, temperaturile scad puternic și terenul noroios îngheață, ceea ce va facilita operațiunile mecanizate atât pentru forțele rusești, cât și pentru cele ucrainene.
Faptul că forțele rusești au încercat să preia inițiativa și să continue operațiunile ofensive la începutul și până la jumătatea lunii noiembrie 2023, în timpul celor mai dificile condiții meteorologice ale anului, în loc să aștepte înghețul puternic, sugerează că forțele rusești sunt presate să preia pe deplin și să mențină inițiativa până în primele luni ale anului 2024, înainte de viitoarele alegeri prezidențiale rusești din martie 2024.
Cu toate acestea, Kievul pare că a decis să își reducă semnificativ operațiunile ofensive din proprie inițiativă înainte de începerea operațiunilor ofensive rusești. Condițiile meteorologice dificile au încetinit ritmul de avansare a Moscovei de-a lungul unei mari părți a liniei frontului, au crescut pierderile rusești și au afectat și mai mult moralul soldaților ruși.
Pe de altă parte, forțele ucrainene par să folosească această perioadă de vreme rea și de operațiuni ofensive rusești în curs de desfășurare pentru a stabili și consolida pozițiile defensive de-a lungul părților de front unde nu au desfășurat operațiuni contraofensive, conservând astfel efective și resurse pentru viitoarele eforturi de atac, notează ISW.
În a 655-a zi de război, lupte neîncetate se dau la Avdiivka, unde rușii încearcă să încercuiască orașul. Armata ucraineană susține că trupele sale „mențin ferm apărarea, provocând pierderi semnificative inamicului”.
Avdiivka, orașul care a cunoscut unele dintre cele mai intense lupte ale războiului, este în pragul „prăbușirii iminente” în fața forțelor ruse, potrivit unui raport citat de Guardian. Trupele ucrainene care apără zona frontului sunt „înfometate după muniție” și blocate în încercările lor de a respinge soldații inamici care avansează.
În același timp, Cancelarul german Olaf Scholz a lăsat să se înţeleagă sâmbătă că războiul din Ucraina ar putea dura până în 2025, garantând totodată sprijinul Germaniei, care „ar putea fi nevoie să fie sporit dacă alţi aliaţi ezită”, transmite EFE.
„Nu, acest război probabil nu se va încheia atât de repede pe cât ne-am dori noi”, a declarat Scholz în discursul său de la congresul Partidului Social Democrat (SPD), care a început vineri la Berlin. „De aceea trebuie să putem continua să facem ceea ce facem acum (sprijinirea Ucrainei), anul acesta, anul viitor şi următorul”, a adăugat el.
Scholz a recunoscut că pentru Germania reprezintă „o mare provocare financiară”, dar s-a angajat „cu deplină claritate” să sprijine în continuare Ucraina în autoapărarea împotriva Rusiei cu mijloace financiare şi cu livrări de armament.
El a amintit că Germania este al doilea cel mai mare contributor la acest obiectiv, după Statele Unite, şi a remarcat că, „dacă alţii ezită, contribuţia noastră ar putea fi şi mai mare”. Totodată, în discursul său, Scholz a condamnat încă o dată „imperialismul” preşedintelui rus Vladimir Putin.
„Nu vrem să trăim într-o lume în care o ţară mare domină şi decide ce se întâmplă într-o altă ţară mică vecină. Vrem ca ţările mici să nu se teamă de vecinii lor mari. În asta constă pacea şi securitatea în Europa’, a subliniat el.
