VIDEO/Nataša Pirc Musar: Moldova, rămâi curajoasă, susțineți libertatea de exprimare, dar și respectați legile și drepturile omului

Vocea Basarabiei: În calitate de invitată astăzi o avem pe președinta Sloveniei, Nataša Pirc Musar, care este pentru prima dată în R. Moldova într-o vizită oficială. Excelența Sa vizitează Moldova în vremuri complicate profund marcate de incertitudine pe plan politic, economic și social. La sfârșit de octombrie s-au împlinit treizeci de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între Republica Moldova și Slovenia. Cum s-a dezvoltat cooperarea bilaterala pe parcursul acestor trei decenii?

Nataša Pirc Musar: Primii zece ani de independență ai Sloveniei au fost axați pe integrarea în UE, acest lucru e valabil și pentru țara voastră. Am întâlnit-o prima dată pe președinta Maia Sandu în februarie, la Munchen. Sunt și eu politiciană de zece luni, dar când am întâlnit-o pe Maia Sandu în Germania mi-am dat seama că împărtășim aceleași valori, avem multe în comun. Acum când R.Moldova a luat calea integrării europene, relațiile dintre țările noastre sunt mult mai puternice, gândim la fel, țările au cam aceeași dimensiune și populație și suntem onorați și dispuși să transmitem experiența integrării europene. Sunt pentru prima dată în Republica Moldova, aveți o țară frumoasă, lucrați mult pentru a avea mai multe zone împădurite, iar fiecare țară din UE oferă sprijin Moldovei. După cum am mai relatat demnitarilor moldoveni, avantajul Sloveniei în anii 2000 era că trebuie să convingă doar 18 țări să ne accepte în UE, iar Moldova are 27 state pentru a le convinge. Iată de ce, este esențial ca politicienii, oficiali străini să vină în R. Moldova, dar este și de datoria șefei statului, a premierului și a președintelui Parlamentului să explice pe ce se bazează viitorul Moldovei, asta e parte a procesului de integrare în UE. Să nu uităm, 27 de țări trebuie să voteze acceptarea unui nou stat membru în componența UE. Este datoria Moldovei de a arăta dorința și viziunile clare. Să fiu sinceră, Maia Sandu este o doamnă puternică cu viziune și nu am putut refuza această vizită, să discutăm în trei, împreună cu președintele Austriei. Am fost onorată și fericită să discut despre integrarea europeană cu președinta Sandu, dar și cu studenți de la USM. Politicienii sunt cei care parcurg acum primii pași către integrare, dar tinerii sunt viitorul, ei trebuie să creadă în acest parcurs european și să-l urmeze. M-am bucurat să discut cu tânăra generație. 

 Vocea Basarabiei: Autorităţile şi cetăţenii Republicii Moldova aşteaptă decizia Consiliului European de la sfârşitul acestui an, din decembrie, cu privire la deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE. Ce trebuie să facă în continuare guvernarea, dar și cetățenii pentru atingerea acestui scop? 

Nataša Pirc Musar: Nu uitați că nu există o cale rapidă de a intra în UE. Toți am trecut prin această experiență. Decembrie nu este o lună atât de importantă. Mai important este ca reformele să nu fie făcute de dragul reformelor, sau pentru că doriți să fiți în UE… Trebuie să le faceți pentru binele vostru, pentru viitorul vostru. Sunt sigură că Moldova este pe calea cea dreaptă. Deja ați îndeplinit aproape toate condiționalitățile cerute de UE. Trebuie să înțelegeți, candidatura Moldovei va fi discutată la pachet cu alte opt țări care își doresc să devină membre UE. Slovenia le sprijină pe toate. Cred că atât țările din Estul Europei, Ucraina, Moldova, Georgia și țările din Balcani au nevoie de mai multă, nu de mai puțină Europă. De ce a fost creată UE? Pentru că am avut nevoie de pace.

Uniunea Europeană concurează cu jucători mari, cum ar fi SUA, China, India. Moldova este un jucător mai slab, dar dacă ne uităm la UE drept un tot întreg, 27 de țări, iar pe viitor sper la 36, înțelegem că împreună suntem mai puternici, avem o economie mai dezvoltată. Este un fapt demonstrat că toate țările care au aderat la UE au progresat, nici o țară nu are mai puțin, ci mai mult de câștigat. Slovenia când a intrat în UE avea un PIB de 1700 euro/per capita, iar azi avem 3000 euro/per capita. Acestea sunt cifre care demonstrează că în pofida obstacolelor și a sensibilităților integrării în UE, trăim astăzi mai bine decât acum 20 de ani. Vom marca în 2024 douăzeci de ani de la aderare la UE, iar dacă întrebăm cetățenii Sloveniei ei vor spune că a fost o decizie corectă. Aș dori să accentuez că este important să le fie explicat oamenilor de ce este important ca țara lor să fie în UE, ce înseamnă UE. Oficialii care vizitează R.Moldova la fel, ar trebui să comunice care sunt beneficiile aderării la UE. Mereu sunt dezavantaje, dar mai multe sunt beneficiile. Moldova merge pe drumul corect și este capabilă să îndeplinească toate condiționalitățile. Nu este ușor, nu a fost nici pentru Slovenia ușor în 2004. Nu este ușor nici azi, mai în glumă, mai în serios, toți urăsc birocrația de la Bruxelles, fiecare țară poate avea reproșuri. Totuși având 27 sau 36 de membri UE e nevoie de multă birocrație din moment ce se lucrează pentru a încuraja solidaritatea, unitatea, toleranța, piața comună economică, politică externă comună. Pilonii Uniunii Europene sunt statul de drept și respectarea drepturilor omului, iar în aceasta constă democrația. Sunt sigură că atât Maia Sandu și alți politicieni moldoveni, cât și cetățenii cred în aceste valori.

Vocea Basarabiei: Ați menționat că unul dintre pilonii care stau la baza Uniunii Europene este statul de drept. Printre temele pentru Moldova este reforma judiciară, lupta împotriva corupției și dezoligarhizarea. Dar în sectorul justiției se spune că există multă rezistență. Și există impresia că ar fi o luptă politică între guvernare și angajații din sistem. Cum funcționează justiția în Slovenia, care sunt instrumentele aplicabile pentru a scăpa de corupție și corupți?  

Nataša Pirc Musar: Sistemul judiciar este oglinda societății. Dacă deciziile instituțiilor de drept nu se iau respectând buchia legii, se pierde încrederea în stat. Nu e ușor. Chiar și în sistemul judiciar din Slovenia mai avem probleme. Este un proces continuu, această luptă împotriva corupției niciodată nu se va încheia, trebuie să fim conștienți de acest lucru. Dar fiind avocat de profesie, fiind în săli de judecată, timp de 8 ani, trebuie să va spun ceva foarte important. Tânăra generație de judecători schimbă sistemul. Spre exemplu, în Slovenia eu cu ușurință pot să spun, calitatea înaltă a  magistraților a ajuns la cel mai înalt nivel al sistemului judecătoresc. Avem o generație tânără, care cunoaște și respectă legea. Și acești oameni construiesc sistemul din  temelie. Astfel, este foarte important ca să avem bărbați și femei inteligente la Curtea Supremă de Justiție și Curtea Constituțională. Acolo se iau ultimele decizii. Deci educația, oferirea condițiilor tinerilor judecători, un sistem transparent de alegere a judecătorilor, aceste lucruri sunt ceea spre ce trebuie să tindem, permanent.

Vocea Basarabiei: Cunoaștem că, atât statele din Europa de Vest, cât și cele din Est luptă împotriva unui război hibrid ce vine din partea Rusiei. Aceasta înseamnă o lupta cu propaganda, dezinformarea. Nu este un război convențional așa cum vedem în Ucraina. Care sunt instrumentele de combatere a propagandei și dezinformării venite din partea Kremlinului pe care le aplică Slovenia? Moldova continuă să fie atacată cu amenințări verbale din partea Rusiei, Cum ar trebui să raspundă autoritățile?

Nataša Pirc Musar:  Este o propagandă ostilă, haideți să o numim așa. Și ei vor să împiedice procesul Moldovei de aderare la Uniunea Europeană. Deci, cum luptă Slovenia cu propaganda?

Este ceva cu care noi luptăm și trăim deopotrivă. Un alt lucru este că dezinformarea, știrile false, ele au existat mereu, încă din sec. 19. Problema cu care noi astăzi ne confruntăm este viteza răspândirii știrilor false. Este o consecință a tehnologiilor moderne, și din acest motiv noi trebuie să punem un mai mare accent pe competența mediatică, încă din universitate, facultăți. Am fost jurnalistă timp de 12 ani, și uneori am impresia că jurnaliștii cred că sub căciula libertății de exprimare, poți face și spune tot ce dorești. Cea mai mare obligație este de a prelua responsabilitatea pentru ce spui tu, ca și jurnalist și ca entitate media, și să fii responsabil, să fii conștient de importanța și prestigiul profesiei tale. Un jurnalist este puntea către societate, el e cel care ar trebui să filtreze știrile prin a le verifica, ca mai apoi să ofere societății informația justă pe cât de bine poate. Desigur, mass media uneori speră și așteaptă ajutor de la guverne, dar libertatea de exprimare este un drept uman ce trebuie abordat cu atenție, cu o mână tremurândă, eu des afirm. Firește și cei de la guvernare ar trebui să se ocupe cu verificarea informațiilor, deoarece politicienii la fel folosesc rețelele sociale și au influență acolo, iar ele sunt platforma folosită de 70% din toți oamenii, în timp ce circa 75% din persoane obțin informația doar din internet, din mediul digital. Aceasta este noua eră. Jurnaliștii, politicienii trebuie să se adapteze, și educația și competența mediatică sunt foarte importante. Eu voi lucra la un nou proiect legat de inteligența artificială, am experiență în protecția informației, pentru că am activat anterior și la Comisia de Securitate Informațională a Sloveniei. Urmăresc cu atenție inteligența artificială, și sunt conștientă de faptul că pregătirea unui program de inteligență artificială pentru a combate dezinformarea nu este un proiect comercial atrăgător, deoarece marile companii nu văd profit financiar în asta. Totuși, dezinformarea amenință democrația. Din acest motiv eu cred că țările democratice trebuie să se unească și să folosească inteligența artificială pentru a combate dezinformarea. Nu este un proces ușor, dar acum, inteligența artificială avansează rapid, 150 de aplicații pe zi ce folosesc inteligența artificială sunt încărcate pe diferite platforme. Mulți folosesc inteligența artificială. De aceea eu sunt bucuroasă să trăiesc în UE, deoarece UE este lider în reglementarea tehnologiilor moderne. Trebuie să fim atenți în astfel de aspecte, deoarece supra-reglementarea înseamnă că progresul nu va aduce atât bine pe cât ne-am dori. Inteligența artificială este foarte specifică, și ne confruntăm cu mari schimbări. Există companii care evită reglementarea acesteia, dar în interiorul UE, la Consiliul Europei, există o platformă pentru dialog în domeniul inteligenței artificiale. Trebuie să clarificăm ceea ce este absolut interzis în utilitatea inteligenței artificiale, ceea ce trebuie monitorizat și ceea ce e admis. Un alt lucru, care după mine este esențial de evitat este utilizarea armamentului modern prin inteligența artificială, din punctul meu de vedere este inadmisibil.

Vocea Basarabiei: De exemplu, dronele…Dar așa cum R. Moldova încă nu suntem parte a UE, iar Rusia transmite știri false, SIS a sistat 6 canale de televiziune și a blocat 30 de web-situri ce ar fi răspândit propaganda Kremlinului, și cumva au influențat asupra alegerilor locale din Moldova. Aceste canale și reprezentanții lor au spus că libertatea de exprimare le-a fost îngrădită. Unde începe, și unde se termină această libertate de exprimare?

Nataša Pirc Musar: Există un răspuns simplu la această întrebare din punct de vedere legal. Noi cunoaștem drepturile omului, noi avem doar câteva drepturi absolute. Într-o țară democrată statul nu are dreptul să ucidă o persoană, nu discutăm despre pedeapsa cu moartea. Mai sunt și altele. Libertatea de exprimare nu este un drept absolut ci relativ. Atunci când se află în conflict cu alte drepturi trebuie evaluat în raport cu acestea. În ceea ce privește blocarea anumitor site-uri și canale de televiziune constatăm că a existat o situație similară la Bruxelles. Atunci când a început invazia rusă în Ucraina, UE a decis ca posturile Russia Today și Sputnik să fie blocate. Russia Today din Franța a atacat decizia la Curtea din Luxemburg și a pierdut. În iunie anul acesta, judecătorii din Luxemburg au explicat decizia blocării acestor site-uri, invocând faptul că această decizie a fost luată pe motivul că politica acestor site-uri reprezenta un pericol la adresa cetățenilor UE. Libertatea de exprimare este piatra de temelie a oricărei democrații. Nu blochezi anumite canale pentru că nu îți place ce informații transmit, critica e mereu binevenită, dar dacă dezinformarea reprezintă un pericol pentru societate, trebuie luate măsuri. Iar Moldova a luat aceste măsuri. Să nu vă fie frică, dar evaluați. Luați în considerare principiul proporționalității. Proporționalitatea este un concept dificil în drept, dar este cel mai important criteriu în găsirea unui echilibru atunci când drepturile omului se bat cap în cap, nu se potrivesc.

Vocea Basarabiei: Vă mulțumesc pentru aceste precizări, este un moment foarte important pentru R. Moldova. Cunoașteți că R.Moldova este expusă șantajelor economice, amenințărilor de ordin social, politic, fiind prima țară la hotar cu Ucraina. Sub ce umbrelă ar trebui Moldova să-și asigure securitatea?  

Nataša Pirc Musar: În mod cert, Moldova nu ar trebui să fie singură, neutră. Din punctul de vedere al Slovenei, noi suntem mult mai puternici în interiorul NATO, în interiorul UE.

Vocea Basarabiei: Slovenia are o armată nu prea mare…

Nataša Pirc Musar: Desigur că avem. Este una mică dar o avem, altfel nu am putea fi membri NATO. Trebuie abordate strategii diferite. E mai ușor să convingi oamenii să susțină aderarea la UE, chiar și cel mai mare dușman care este Rusia, va avea mai puține pretenții la aderarea Moldovei la UE, nu și la NATO. Când țările vecine ale Rusiei doar menționează cuvântul NATO, aceasta este echivalent cu fluturarea unui steag roșu în fața lui Putin, și trebuie să fim atenți. Pentru Slovenia, și pentru toate țările membre NATO, Alianța Nord-Atlantică înseamnă securitate colectivă. UE este ceva complet diferit. UE înseamnă cooperare economică, statul de drept, dezvoltarea democrației, și eu cred că țara voastră deja s-a decis în privința aderării la UE.

Vocea Basarabiei: Aproximativ 70% din populația R. Moldova susțin integrarea Europeană.

Nataša Pirc Musar: Ceea ce este un număr semnificativ.

Vocea Basarabiei: Iar aproximativ 30% susțin aderarea țării la NATO.

Nataša Pirc Musar: Aceeași situația a fost și în Slovenia. Pentru aderarea la NATO procentajul era mult mai mic decât pentru aderarea la Uniunea Europeană. Curentul politic de stânga este mai pacifist, trebuie să luăm în considerare acest lucru. În cele din urmă am avut referendumuri pentru ambele integrări și ambele au fost pro aderare la NATO și UE. Cifra mai mare era pentru UE, pentru NATO era mai scăzut procentajul, dar totuși ce este important? Nu uitați să informați societatea despre fiecare pas pe care îl faceți. Trebuie să fiți cât mai transparenți posibil pentru a dobândi încrederea cetățeanului de rând. Scopul guvernării este de a transforma 70% în 90% a persoanelor care doresc în UE. Dar dacă vreți să atingeți 90%, trebuie să fiți cât mai deschiși posibil, trebuie să informați oamenii despre beneficii, trebuie să discutați și dezavantajele integrării, deoarece oamenii trebuie să înțeleagă că nu e doar lapte cu miere. Vă asigur din experiența mea personală, din cea a țării mele, că sunt mai multe beneficii decât dezavantaje.

Vocea Basarabiei: O altă întrebare importantă pentru societatea R. Moldova. La conducerea statului este un președinte pro-european, Maia Sandu. Dacă ea sau forțele pro-occidentale ar pierde puterea, și ar veni la guvernare alte partide, ar putea fi deturnat procesul de integrare a Moldovei în UE?

Nataša Pirc Musar: Intuiesc scepticismul din întrebărea dvs., și voi spune ceva ce poate fi prea general, dar oamenii  se identifică cu cei pe care îi votează. Moldova este un stat democratic, iar fiecare politician ar trebui să facă tot posibilul pentru a convinge alegătorii care este calea corectă pentru viitorul țării. Cu toate acestea, când ai democrație, nu dictatură sau autocrație, mereu sunt schimbări în politică, uneori partidele de dreapta câștigă, alteori partidele de stânga. Acesta e jocul. Dar în final, în țara mea, noi eram complet uniți, dreapta și stânga în privința aderării la Uniunea Europenă și asta e parcursul logic și pentru Moldova. Dacă te axezi în retorică mereu pe criterii geopolitice, țara va fi într-o poziție schizofrenică la fiecare patru ani. Nu e bine, deoarece va trebui să construiți țara din temelie cu fiecare nouă coaliție care vine cu o agendă politică diferită. Puteți discuta dspre conservatismul și liberalismul din interiorul UE la fel, dar atât timp cât tot spectrul politic din Moldova crede în UE. Știu că vă temeți de Rusia, și de influența ei, dar eu cred că moldovenii înțeleg ce înseamnă un regim autoritar. Actualmente sunt 55 de conflicte armate pe glob. Cel care ne afectează cel mai mult pe noi, este desigur cel din Ucraina, dar eu sper că cetățenii R. Moldova văd și cunosc cine este agresorul, și cine a violat principiile consfinţite în Carta ONU. Părerea mea este că Moldova nu își dorește să coopereze cu țările ce nu respectă valorile și legile internaționale. Slovenia nu face și nu își dorește acest lucru. Dreapta și stânga trebuie să se ia de mână în acest sens. Eu uneori glumesc că a avea pace și prosperitate pe toată planeta, este o misiune imposibilă. Când un politician spune că el își dorește pace, ar suna ca o frază a unei Miss Univers. Când sunt discutate proiecte strategice, nu e doar vorba de implicarea guvernării ci și nevoia creării de coaliții, de a găsi parteneri. Vor exista mereu dispute și diferențe, dar atât timp cât aveți direcția corectă, e în regulă. Dacă doriți să fiți o parte a lumii democratice, trebuie să urmați prevederile Organizației Națiunilor Unite, ale Consiliului Europei. Moldova este un membru al Consiliului Europei, iar acum și țară candidată la UE. Eu sincer cred că aceasta e calea corectă. Poate în unele regimuri autoritare, totul din afară pare perfect. Dar dacă oamenii sunt arestați pentru că nu au spus ceea ce trebuie, dacă ei sunt uciși pentru libertatea de exprimare, eu mai degrabă aș opta să fiu parte a unei democrații un pic mai murdare, decât un regim autoritar șlefuit pe din afară, cu un interior departe de perfecțiune.

Vocea Basarabiei: Care sunt domeniile neexplorate și nevalorificate în relația Moldova-Slovenia? Am putea vorbi despre economie, despre noi proiecte, poate chiar despre energie regenerabilă?

Nataša Pirc Musar: Reîmpădurirea…

Vocea Basarabiei: Și aceasta la fel. 

Nataša Pirc Musar: Parte a priorității Uniunii Europene este schimbarea climatică, UE lucrează mult la combaterea încălzirii globale. În contextul cooperării țărilor noastre am avut o întrevedere cu guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei. Am discutat despre un proiect de succes implementat cu suportul unei organizații din Slovenia, Centrul Pentru Excelență în Finanțe, un centru care ajută țările care vor să intre în Uniunea Europeană să dezvolte cunoștințe esențiale și să creeze un mediu favorabil pentru oamenii care doresc să rămână în țară. Guvernatorul BNM mi-a spus că este foarte satisfăcut de acest proiect. O altă cooperare pe care doresc să o menționez este oferirea ajutorului psihologic și social pentru refugiații din Ucraina care au ales să rămână în Moldova. Câteva săptămâni în urmă, o echipă de experți din Slovenia au vizitat centrele sociale din Moldova pentru profesorii ucraineni. Echipa slovenă le-a predat profesorilor cum să abordeze trauma copiilor care suferă de pe urma războiului. Moldova întreprinde un efort colosal. Ați acceptat atât de mulți refugiați, lucru pentru care vă respect enorm, deoarece țin minte țara mea în momentul începerii războiului din Bosnia și Herțegovina. Am acceptat sute de mii de refugiați peste noapte, 70.000 dintre ei au fost găzduiți sau s-au stabilit în Slovenia, situație similară cu cea de acum din Moldova. 30.000 de oameni sunt plasați prin diferite localități, iar in Slovenia atunci era la fel. Aceasta îmi confirmă încă o dată că mentalitatea națiunii voastre este similară cu cea a națiunii mele, iar valorile ce stau la baza acestei mentalități sunt: umanitate, solidaritate, și toleranță, și asta e ceva ce țările noastre au în comun. Sunt sigură că vom avea mai multe proiecte, am devenit prietenă cu președinta voastră Maia Sandu, iar similitudini avem multe. Le-am împărtășit premierului, președintei țării și președintelui Parlamentului. Negociatorul nostru șef pe care l-am avut cu 20 de ani în urmă în procesul de aderare a Sloveniei la UE, un expert și un om minunat este dispus să ajute Moldova să obțină o claritate a următorilor pași ai procesului de negociere pentru aderare la UE. Nu va fi ușor, așa că experții noștri sunt dispuși să ajute Moldova. Învățați de la noi, noi vă putem spune greșelile pe care le-am comis, și învățați, nu doar de la noi, dar și de la alte țări membre UE. Luați ce-i mai bun de la fiecare stat membru UE.

Vocea Basarabiei: O ultimă întrebare: atât Moldova cât și Slovenia sunt conduse de femei. Sunteți prima femeie aleasă  Președinte al Sloveniei, iar Maia Sandu e prima președintă a R. Moldova de la proclamarea independenței. Ce au de câștigat țările unde la cârma lor sunt femei?

Nataša Pirc Musar: O energie diferită. Nu uitați, orice țară care și-ar neglija jumătate din populația ei, ar face un lucru neînțelept. Femeile reprezintă 50% din populația globului. Energia noastră este diferită față de cea masculină. Nu este bine ca doar bărbații, sau doar femeile să fie în poziții de conducere. Trebuie să țintim spre o egalitate de gen, iar la moment în Europa avem doar șapte femei în funcții de președinte. În întreaga lume sunt doar 29. Avem o cale lungă înainte. Este o luptă fără de sfârșit. Mereu va trebui să luptăm pentru drepturile noastre, ale femeilor, dar merită. Energia și sinergia cooperării dintre bărbați și femei sunt atât de evidente, și aduc noi valori. Susțineți tinerele. Eu am spart gheața devenind prima Președintă a Sloveniei anul trecut. Maia Sandu a făcut acest pas în Moldova. Eu sper să fim modele pentru generația de fete tinere. Dar și bărbații ar trebui să ne susțină pe această cale.

Vocea Basarabei: Vă mulțumesc pentru receptivitatea și disponibilitatea de a oferi acest interviu in exclusivitate pentru Vocea Basarabiei. Vom aștepta următoarea dvs. vizită în Moldova. Vă mulțumesc pentru împărtășirea experienței Sloveniei în procesul de aderare la UE, dar și din cei 20 de ani în calitate de stat membru UE.

Nataša Pirc Musar: Republica Moldova e binevenită în UE. Sunt fericită că am acceptat această invitație de a vorbi pentru Vocea Basarabiei. Moldova rămâi curajoasă, susțineți libertatea de exprimare, dar și respectați legile și drepturile omului. Acesta e crezul meu. Cele bune, și sunt sigură că vă vom primi în Uniunea Europeană foarte curând.

Vocea Basarabiei: Ne revedem curând atunci.

Nataša Pirc Musar: Absolut.