Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, și-a anunțat luni, 29 august, susținerea pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen, relatează Reuters.
Olaf Scholz a declarat că cele trei țări îndeplinesc toate criteriile tehnice pentru aderare și că el va „lucra pentru a le vedea ca membre cu drepturi depline”.
„Schengen-ul este una dintre cele mai mari succese ale Uniunii Europene, iar noi trebuie să-l protejăm și să-l dezvoltăm. Iar asta înseamnă și să acoperim golurile rămase”, a spus cancelarul german.
Scholz și-a oferit, apoi, susținerea pentru aderarea României, Bulgariei și Croației,
„Croația, România și Bulgaria îndeplinesc toate criteriile tehnice pentru a fi membri cu drepturi depline. Voi lucra pentru a le vedea ca membre cu drepturi depline”, a argumentar șeful guvernului german.
Anterior, și alți oficiali din alte țări UE și-au exprimat susținerea pentru aderarea României, iar Parlamentul European a votat în mai multe rânduri pentru acest lucru.
La vizita sa în România, din iunie curent, liderul de la Paris, Emmanuel Macron a spus că „Franța e alături de România” în ce privește aderarea la spațiul Schengen.
„Dorim ca acest dosar să progreseze, să avanseze. De atâţia ani încoace Franţa este alături de România”, a afirmat președintele Macron.
Spațiul Schengen
Conform unui ghid publicat pe pagina web a Parlamentului European, spațiul UE fără controale la frontiere, cunoscut sub numele de Schengen, reprezintă una dintre cele mai concrete realizări ale integrării europene.
Statele membre Schengen
Spațiul Schengen include 26 de țări: 22 din Uniunea Europeană și 4 din afara acesteia. Toate statele UE fac parte din Schengen, cu șase excepții: Irlanda și Marea Britanie, care au ales să nu devină membre și au propriul spațiu comun de călătorie, și Bulgaria, Croația, Cipru și România, care ar trebui să se alăture spațiului Schengen.
Patru țări din afara UE – Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein – au aderat, de asemenea, la spațiul Schengen.
Schengen: scop și beneficii
Aproximativ 3,5 milioane de persoane traversează în fiecare zi o frontieră internă a UE. Libera circulație poate implica, în practică, drepturi diferite pentru diferite categorii de persoane, de la turiști la familii.
Toți cetățenii UE pot rămâne în alt stat membru ca turiști până la trei luni cu un pașaport sau un card de identitate valabil. De asemenea, aceștia pot lucra și locui într-un alt stat membru cu dreptul de a fi tratați în același mod ca cetățenii țării respective. Antreprenorii beneficiază de libertatea de stabilire în statul pe care îl aleg, iar studenții au dreptul de a studia în orice stat membru.
Reînchiderea frontierelor interne ale UE ar putea duce la un cost estimat între 100 și 230 de miliarde de euro pe o perioadă de 10 ani și ar împiedica traficul transfrontalier pentru 1,7 milioane de persoane.
Garantarea securității în spațiul Schengen
Normele Schengen elimină controalele la frontierele interne, armonizând și consolidând în același timp protecția frontierelor externe ale zonei. După intrarea în spațiul Schengen, oamenii pot călători dintr-un stat membru în altul fără a fi supuși controalelor la frontieră (ca regulă generală). Autoritățile naționale competente pot, totuși, să verifice persoanele fizice la frontierele interne sau în apropierea acestora, în cazul în care informații din cadrul poliției justifică temporar intensificarea supravegherii.
Schengen include și o politică comună în domeniul vizelor pentru sejururi scurte în cazul cetățenilor din afara UE și ajută statele participante să își unească forțele în lupta împotriva criminalității, cu ajutorul cooperării polițienești și judiciare.
