Cel puțin jumătate din judecători, procurori și avocați recunosc că încrederea în justiție este scăzută. Însă majoritatea încearcă să dea vina pe altceva decât sistemul propriu – adică pe factori obiectivi, nu și pe chestii imputabile profesiei proprii.
Un sondaj realizat în rândul celor trei categorii de reprezentanți ai justiției arată că încrederea scăzută este determinată de deciziile ilegale ale unor judecători, de atacurile politicienilor, dar și de nivelul încrederii în puterea legislativă și executivă. Cercetarea a fost realizată și prezentată de către Centrul de Resurse Juridice din Moldova.
Vladislav Gribincea, directorul Programului Justiție, CRJM, a menționat că participanții au fost întrebați despre motivele faptului că încrederea publică în justiție este scăzută, fiind la nivelul anului 2021. Opinii echilibrate au fost date de cele trei categorii la răspunsul „încrederea în justiție este legată de încrederea în celelalte puteri (legislativă și executivă), care s-au compromis” – 68% din procurori, 75% din judecători și 62% din avocați.
O diferență între opinii a fost când încrederea scăzută a fost motivată prin atacurile politicienilor în adresa justiției. Mai exact, jumătate din avocați nu cred în asta, dar procurorii și judecătorii ar vrea să explice prin asta motivul neîncrederii în justiție.
Totodată, mai mult de jumătate din judecători sunt de acord că încrederea scăzută este determinată de faptul că unii magistrați iau decizii ilegale și acest fapt influențează opinia despre tot sistemul. 2/3 din procurori sunt de acord cu această afirmație și aproape din avocați 90% sunt de acord, notează IPN.
„Adică judecătorii, procurorii și avocații recunosc că este o problemă la acest capitol – sunt hotărâri ilegale care afectează încrederea în întreg sistem. Toți recunosc că încrederea în justiție este scăzută, dar încearcă să dea vina pe altceva decât sistemul propriu – adică pe factori obiectivi decât pe chestii imputabile profesiei proprii. Și aceasta cred eu este ceva subiectiv – noi întotdeauna încercăm să înfrumusețăm situația din sistemele noastre”, a declarat Vladislav Gribincea.
Participanții la sondaj au mai fost întrebați despre percepția lor despre nivelul corupției și o parte din ei au declarat că în Republica Moldova nu există corupție – 12% din judecători, 7% din procurori și 3% din avocați. Totodată, 33% din judecători, 43% din procurori și 64% din avocați consideră că în țară există multă corupție. „Ce ar confirma aceste cifre? În primul rând că o treime din judecători sau 4 din 10 procurori și 2/3 din avocați consideră că în Moldova există multă corupție. Aceste cifre confirmă că fenomenul corupției încă mai reprezintă o problemă serioasă în Republica Moldova și că cei din sistem recunosc acest lucru”, explică președintele CRJM, Ilie Chirtoacă.
Sondajul mai arată că profesiile juridice consideră că nivelul de corupție este mai mare, însă în alte profesii decât cele din care fac parte. În acest sens au fost menționate instituții ca Guvern, Parlament, Centrul Național Anticorupție. „Surprinzător este că cele trei categorii au declarat că în profesiile lor nivelul de corupție este mai scăzut decât în Președinție, care potrivit Barometrului de Opinie Publică, este recunoscută ca instituția cu un nivel mic de corupție. Aceste cifre confirmă că există corupție și profesiile juridice recunosc prezența acestui fenomen, însă el este reprezentat mai larg în alte profesii decât în cea din care fac parte”, a mai spus Ilie Chirtoacă.
Director Centrului de Analiză și Investigaţii Sociologice (CIVIS), Ruslan Sințov, a declarat că cercetarea a fost realizată pe un eșantion general de 604 respondenți – 128 de judecători, 253 de procurori și 223 de avocați. Sondajul a fost realizat prin completarea online de sine stătător a chestionarului prin intermediul unui link individualizat (70% din interviuri) combinată cu interviurile la telefon (30%).
Sondajul a fost efectuat în perioada aprilie-iunie 2023.
