Am invitat astăzi la o discuție despre reforma justiției, la ce etapă și ce jalon, bornă kilometrică s-a atins până acum pe unul dintre cei mai versați experți, avocatul Vladislav Gribincea, director al Programului Justiție la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, o organizație nonguvernamentală, sigur că eu aș zice mai curând un think tank, un centru de expertiză. Întotdeauna au avut puncte de vedere valabile asupra modului în care conceptual se reformează justiția și soluțiile concrete care există.
Vocea Basarabiei: V-am invitat, pentru că lumea, pe măsură ce se discută în societate despre noi strategii, noi programe, noi inițiative, se uită la ceas și zice: „Dar noi, de fapt, unde am ajuns, după atâta tam-tam și discuții?”, pentru că, de fapt, guvernarea actuală a venit cu reforma justiției scrisă pe flamurile victorioase, galbene, și o derivată a reformei trebuia să fie combaterea radicală, eficientă a corupției. Și acum să vă întreb pe dvs., întâi și întâi, în general termenul de guvernare de 4 ani pe care îl are la dispoziție un partid, pe durata acestui mandat e realizabilă o reformă care nu mai poate fi dată peste cap de o următoare guvernare și ce poate face o guvernare astfel încât să fie ireversibilă reforma și direcția pe care pornește o guvernare bine intenționată?
Vladislav Gribincea: Mulțumesc pentru invitație! Haideți să recunoaștem un lucru, nu sunt lucrurile ireversibile în politică, nu sunt, dar când e vorba de reforma justiției, e clar că sunt diferite feluri de reformă, dar la noi s-a spus că schimbarea va începe cu schimbarea oamenilor, așa-i?
Vocea Basarabiei: Da, dar eu când spuneam ireversibilă de pe calea democrației, deci, guvernarea zice așa: noi mergem pe calea europeană, democratică. Și ei trebuie să facă așa o temelie încât nimeni să nu poată nici constituțional, nici politic să doboare temelia.În sensul acesta, să pornească trenul cu așa o viteză încât nimeni să nu-l mai oprească.
Vladislav Gribincea: Haideți să punem faptele una după alta. În acești doi ani care au mai rămas guvernarea poate: unu – să facă o nouă Curte Supremă de Justiție, cu oameni integri; doi – poate să numească judecătorii Curții Constituționale, care vor sta încă 6 ani înainte; trei – poate numi un procuror general, care va sta încă peste un mandat parlamentar; patru – poate crea Consiliul Superior al Procurorilor, care tot va fi peste un mandat parlamentar, iar Consiliul Superior al Magistraturii, creat acum, tot va fi peste un mandat parlamentar. Adică, acești oameni care sunt puși, ei nu vor putea fi schimbați imediat ce vine viitoarea guvernare. A doua chestiune – pot fi modificate legile și puse niște garanții ca să nu te poți tăvăli înapoi; trei – este posibil în acești doi ani de zile să mai scuturi oleacă din putregaiul care există în justiție? Este posibil! Asta este suficient sau nu împotriva regresului în justiție? Eu nu știu, fiindcă în Republica Moldova întotdeauna politicienii au dat tonul la orișice se întâmplă în țară. Și dacă în politică era prost, și în alte sectoare era prost, indiferent de reformele făcute până atunci, dar aici noi avem statutul de candidat la Uniunea Europeană. Și dacă Uniunea Europeană începe negocierile, dar eu nu văd motive logice de ce Uniunea Europeană n-ar spune: „Băieți, veniți oleacă mai aproape, să vă luăm noi în brațe, așa încât voi să nu mai puteți să vă duceți în urmă”, în toamnă, da? Dacă UE ne dă statutul de candidat și începe negocierile de aderare, acolo sunt niște condiții atât de stricte, încât în urmă e foarte greu să te duci, doar dacă vine o altă guvernare și spune: „Pe noi nu ne mai interesează Uniunea Europeană, noi ne ducem cu totul în altă parte. Cine sunteți voi să ne spuneți ce să facem”? Adică, actuala guvernare poate să pună un fundament destul de solid pentru o schimbare calitativă în bine, dar nu totul depinde doar de politicieni, depinde și de cei care vor face această schimbare, adică de judecători și de procurori.
Vocea Basarabiei: Și aici vă întreb: doi ani care au trecut au fost suficienți ca să umble la contingentul de magistrați, procurori ș.a.m.d., pentru că adineauri ați spus că problema este cu oamenii, oamenii din interiorul breslei dacă vor pune piciorul în prag, și până acum cam așa au făcut, degeaba se zbate puterea?
Vladislav Gribincea: Nu cred că degeaba. De ce? Fiindcă sunt câteva chestii, prima este că justiția în Republica Moldova niciodată nu a rezistat politicului puternic, iar noi acum avem un guvern, un parlament și un președinte care vorbesc în aceeași voce, adică, da, judecătorii din Republica Moldova sau procurorii ar putea să spună că ei nu sunt de acord cu anumite lucruri, dar schimbă ori asta esența problemelor, dacă politicienii doresc? Cred că nu, va fi mai degrabă o voce care…
Vocea Basarabiei: Istoria cu CSM-ul e ilustrativă în sensul acesta?
Vladislav Gribincea: Nu doar CSM-ul, uitați-vă în urmă 20 de ani și o să vedeți că judecătorii și procurorii întotdeauna se pliau pe interesele politicienilor.
Vocea Basarabiei: Dar eu mă refer la faptul că judecătorii au boicotat prin Adunarea judecătorilor…
Vladislav Gribincea: Dar în final au făcut ceea ce prevedea legea, nu? Da, ei pot să se opună, pot să reziste un pic, dar mai este încă o chestiune, în momentul în care Consiliul Superior al Magistraturii a fost format, restul rezistenței nu văd unde poate fi, gata, deja trenul s-a pornit. Da, clar că vor fi rezistenți, dar vreau să menționez un lucru, un număr important de oameni toxici din sistem au plecat, mai sunt oameni cu probleme în sistem, care, cred eu, în momentul în care se va începe vetting-ul, adică puricatul pe averi, tot vor pleca din sistem, problema mare care o să fie – cine vor fi cei care vor veni în locul lor și cine vor fi cei care vor lua locul celor care vor veni în locul lor, fiindcă se va crea un vid de profesioniști, nu o să avem profesioniști suficienți. Iată ați văzut ce s-a întâmplat cu Consiliul Superior al Magistraturii, 70 și ceva la sută, dacă nu 80 la sută din candidați nu au trecut, la procurori se pare că-i cam tot așa și dacă noi 70-80 la sută din oamenii aceștia îi scoatem din sistem, întrebarea e cine vine în loc. Și nu poți să educi o clasă de judecători sau de procurori peste noapte, nu e posibil, de aceea trebuie de concentrat și pe sângele nou care va veni, dar sângele nou nu o să vină atâta timp cât ei nu au încredere. Acum, unu – o să aibă o carieră bazată pe merit, oamenii buni vor să spună că eu am dobândit ceea ce am, deoarece eu merit asta, nu deoarece sunt prieten cu cineva sau am făcut concesiuni cu conștiința pentru un alt politician, doi – ei au nevoie de un sistem intern în care valorile îs sănătoase, în care nu e vorba de oamenii mai șmecheri care trag pilele, nu e vorba de butaforie, a treia – ei au nevoie de un salariu care să le permită să aibă un trai decent, nu un trai la nivelul subzistenței, dar un trai decent, a patra – ei au nevoie de un sistem în care să creadă că el are șanse să evolueze. Iată când aceste lucruri se pun mână în mână, noi sunt sigur că putem aduce de peste hotare oameni și din Republica Moldova să-i atragem. Dar ceea ce este important este iarăși acreditarea meritocrației și transparenței în sistem și faptul că combinațiile nu mai merg, abuzurile nu mai sunt tolerate în justiție, dar asta deja e treaba judecătorilor sau a procurorilor, asta nu o pot face politicienii.
Vocea Basarabiei: La salariu, cred că pe poziția a patra ați pus salariul, dar ne amintim că pe vremea președintelui Nicolae Timofti, el venind din mediul judecătorilor a scos pe prima poziție salarizarea și atunci s-a trâmbițat mult că dacă le dăm salariu judecătorilor nu mai sunt mituiți, o să demareze în trombă reformarea justiției, o să fie dreptate în țară. S-a justificat treaba asta atunci?
Vladislav Gribincea: Dar înainte de salarii eu am spus de altceva, de mișmașuri. Adică, noi vorbim acum de combaterea abuzurilor în sistem, iar când e vorba de combaterea abuzurilor în sistem, întotdeauna este nevoie de câteva elemente care merg mână în mână: primul este transparența, fiindcă dacă nu este transparență, este spațiu pentru abuz; al doilea este limitarea discreției, fiindcă atunci când un funcționar public poate să decidă să-ți dea liber de vamă sau să te mai țină trei zile cu 20 de tone de cireșe, e clar despre ce e vorba; al treilea este vorba de sancțiuni dure, așa încât să nu-ți pese de abateri, că de nu te duci și e clar că încă următorul, inevitabilitatea acestor sancțiuni prevăzute în lege, adică că instituțiile de stat funcționează și îi sancționează eficient pe cei care încalcă; al cincilea – valorificarea funcției publice pe care o deții aici, îs pensiile și salariile și al șaselea este o societate vibrantă care cere guvernării să combată corupția. Iaca cinci elemente, dar ele trebuie să meargă toate mână în mână, fiindcă dacă mărești salariile, dar nu iei în calcul celelalte chestiuni unicul efect este mărirea mitei, nimic mai mult decât atât.
Vocea Basarabiei: Și așa s-a întâmplat atunci când dl Timofti a insistat pe salariu, dar nu au venit și ceilalți?
Vladislav Gribincea: Eu am vorbit relativ, exemplificativ și simplist. Oamenilor care nu vor să fie corupți asta le-a dat o șansă să-și păstreze decența, dar pentru oamenii care nu au vrut să fie integri, asta a avut efectul pe care l-am spus eu. Adică, dacă noi vrem într-adevăr să soluționăm problemele din justiție – și când vorbesc de justiție mă gândesc și la judecători, și la procurori -, noi avem nevoie de transparență exemplară în ceea ce fac ei. Gen protecția vieții private, lăsați-mă, vă rog, cu protecția vieții private, protecția vieții private e ceea ce fac oamenii în dormitor, acasă sau boală, sau altceva, dar mai mult decât atât, când e vorba de funcția publică…; doi – este un exemplu de bună guvernare din partea organului de administrare a judecătorilor și procurorilor, Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor, lasă ei să-i taxeze pe cei care sunt proști din sistem. Trei – clar că trebuie de mărit salariile, noi acum plătim cel mai prost judecătorii și procurorii din Europa, dar regula e aceeași, știți, ca în bancul cela cu medicul – nu e obligatoriu să-i plătești medicului dacă nu te interesează rezultatul. Așa-i și cu judecătorii, plus nouă ne trebuie…
Vocea Basarabiei: Pardon, dar când spuneți că cel mai prost plătim, cum se raportează la…
Vladislav Gribincea: La salariul mediu pe economie, nu, noi nu vorbim de cifre reale, noi vorbim despre coraportul dintre cât primește media și cât primește un judecător. Noi plătim de două ori mai prost decât plătesc ucrainenii, de 75 la sută mai prost decât plătesc azerii, și noi nu ne comparăm cu Germania, noi ne comparăm cu țările…
Vocea Basarabiei: …comparabile.
Vladislav Gribincea: Comparabile, da, cu noi, cu armenii, cu azerii, cu ucrainenii, cu rușii mai înainte, acum nu ne mai comparăm.
Vocea Basarabiei: Adică, chiar dacă dl Timofti a insistat asupra majorării, totuna suntem sub un plafon rezonabil?
Vladislav Gribincea: Haideți să vă explic. Atunci când s-au majorat salariile în 2018 sau în 2016, într-adevăr, aceste salarii erau salarii destul de bune. De ce? Fiindcă de atunci inflația a fost 61%, iar salariile judecătorilor din 2018 au crescut cu vreo 5% numai, adică salariul pe care ei îl primeau, ei efectiv acum primesc jumătate din ceea ce primeau atunci.
Vocea Basarabiei: Și atunci eu, Ministerul Muncii, spun: bine, dar exact inflația asta au suportat-o și doctorii, și pedagogii…
Vladislav Gribincea: Nu, funcționarii publici nu, la funcționarii publici salariile au crescut. Iată vă dau un exemplu, de la 1 ianuarie anul 2023 la toți funcționarii au crescut salariile, unicii la care nu au crescut au fost judecătorii și procurorii.
Vocea Basarabiei: Și cum se explică asta, de ce nu-i mecanismul pus…
Vladislav Gribincea: Eu nu înțeleg. Mă rog, intuiția mea era că guvernul o să vină cu o reformă mai dură și o să spună în felul următor: „Iată, băieți, noi vă facem vetting și noi vă dublăm salariile, iată cei care trec prin purgatoriul acesta, dacă ați trecut și sunteți buni, vă dublăm salariile”. Cred că asta a fost explicația de ce nu s-au mărit atunci salariile.
Vocea Basarabiei: Facem un pas înapoi și să vă întreb, când ați spus dvs. despre cei care au plecat din sistem, rugați sau benevol, sau simțindu-se cu musca pe căciulă, au plecat fără ca să li se verifice trecutul, averile, deci, unii care era scris, cum spuneau despre un judecător cunoscut că numai nu avea price list-ul pe ușă scris acolo și el a plecat bine-mersi, Asociația de Avocați l-a primit cu brațele deschise.
Vladislav Gribincea: Nu chiar cu brațele deschise, acei oameni au fost primiți în avocatură prin hotărâri judecătorești, adică judecătorii au obligat avocații să-i primească în avocatură.
Vocea Basarabiei: Și atunci dacă nu cumva e un lux prea mare să-i lași să plece și toată lumea să zică, dle, a driblat?
Vladislav Gribincea: Înțeleg ce spuneți, dar trebuie să recunoaștem un lucru, pe de altă parte, corporația aceasta a persoanelor influente din justiție avea o putere destul de mare. Și întrebarea este – ce e mai simplu, să te confrunți cu ei cât ei au puterea în mâini și să te lupți cu ei 2-3 ani de zile cât îți blochează mecanismele sau le permiți lor să plece ca eventual să existe riscul în care vin procurorii și îi întreabă: „Măi, băieți, dar ce ați făcut voi până acum”? Este posibilitatea și acestui lucru, că termenul de prescripție pentru ceea ce unii au făcut dintre ei e 15 ani sau chiar mai mult, adică strategic, întrebarea e ce faci? Îi ții pe ei și ei îți blochează procesele? Sau le spui: „Plecați, nu ne încurcați, cu riscul că pe urmă se poate întoarce roata împotriva voastră”?
Vocea Basarabiei: Dar le dai și niște indemnizații grase?
Vladislav Gribincea: Fiindcă prezumția generală e că toți îs curați până ce nu-i probezi că sunt murdari, că altfel nu poți, dar întrebarea aici o să fie pentru procurori deja: „Domnilor procurori, voi ce ați făcut pe dosarele acestea, fiindcă mulți din judecătorii cu probleme aveau dosare, unde-s ele”? Ei, e altceva că unele din aceste dosare au fost fărâmate tot de judecători, acei judecători cu probleme, din câte înțeleg eu, au contestat în judecată și prin judecată judecătorii au spus: „a clasa dosarele judecătorilor”. Și întrebarea este și pentru acei judecători care au spus asemenea hotărâri, care conform legii nu pot să spună așa ceva. Ce ați făcut? Adică, noi aici avem nevoie de o inventariere foarte serioasă a ceea ce au făcut judecătorii până acum, ca nimănui să nu-i treacă prin cap să mai facă așa ceva.
Vocea Basarabiei: E greu de umblat la dosarele de drept comun, dar, de regulă, la vârfuri se vorbea despre dosare pierdute la CEDO, ca un criteriu de onestitate. Credeți în…
Vladislav Gribincea: Este un indicator, dar este și o chestie la mijloc, nu poți să duci prea mult în urmă – înțelegeți? -, nu poți să duci prea mult în urmă, că atunci asta e un fel de Vîșinski, încât te duci până la strănepoți sau invers, adică trebuie să fie anumite limite de timp în care te uiți dacă o persoană n-a comis probleme, a avut cândva o problemuță, dar timp de 10 ani nu a făcut nimic, adică el spune: „Eu am înțeles problema și eu n-o mai fac, am greșit”, nimeni nu e înger, nu poți să te duci așa de mult în urmă. Păi, aici e și cu CEDO.
Vocea Basarabiei: Dar dvs. dacă ați fi angajat consilierul lui Dumnezeu pe Republica Moldova și v-ar întreba Dumnezeu: ia să ne uităm la tine acolo, ce e în Republica Moldova? Media pe spital s-a schimbat de când iată se tot vorbește, și eu am fost martor când Vladimir Voronin la Adunarea judecătorilor le reproșa, în față le spunea: „Domnilor, la voi e licitație, care dă mai mult, acela câștigă”. E adevărat că după asta, prin alte pârghii, el încuraja acele mecanisme, deci de atunci e tot vorbă și vorbă, media pe spital s-a schimbat? Compoziția chimică îi spre reformă?
Vladislav Gribincea: Haideți să luăm cifre obiective. Aproape jumătate din judecătorii, dacă nu mai mult un pic, din judecătorii care sunt acum în sistem au mai puțin de 5 ani de zile de experiență ca judecători, adică sunt oameni relativ tineri.
Vocea Basarabiei: Asta-i bine?
Vladislav Gribincea: Eu nu știu dacă asta e bine sau asta e prost, fiindcă întrebarea este cine sunt acești judecători și ce valori au ei. Eu sunt tentat să cred că aproape jumătate din cei care sunt în sistem, dacă nu un pic mai mult, ar merita să rămână în sistem, fiindcă nu au reușit să se păteze, sunt totuși și printre acești tineri care, știți, ca în timpul sovietic, în timpul sovietic judecătorii erau dependenți de partid, dar când partidul îi selecta, se uita cumva la sistemul lor de valori, să aibă verticalitate. Ei aveau aderență față de valorile de partid, dar o aveau, adică aveau un fel de coloană vertebrală spre care se orientau. Frică mi-e că mulți dintre judecătorii tineri nu au avut coloană vertebrală când au fost primiți și au oscilat în apele acestea, știți, ca un rechin, fără coloană vertebrală. Și iată de aceștia mie mi-e frică, că ei după cum bate vântul, așa iau și deciziile. Adică pentru ca să fii judecător trebuie să ai abilitatea de a-ți asuma decizii și de a-ți apăra acele decizii.
Vocea Basarabiei: Dvs. mai devreme spuneați că politicul mereu a avut tentația să tragă sforile, să pună mâna pe telefon, acum s-a terminat cu practica asta?
Vladislav Gribincea: Eu nu pot să spun… Înțelegeți? Politicienii sunt niște animale aparte, ei cu cât mai mult stau la putere, cu atât mai tare se transformă în ceva care reproduce foarte mult predecesorii săi din alte partide. Eu nu cred că Maia Sandu dă indicații pe dosare, eu nu cred că ministra justiției dă indicații pe dosare, dar eu nu exclud că s-ar putea întâmpla încă cineva să vină și să spună că, „da, așa vrea partidul”. Eu nu exclud acest lucru, dar eu mai degrabă cred că asta e excepție decât e regulă și eu sper că dacă asemenea oameni sunt, ei să fie legați și duși acolo unde merită. Iar revenind la întrebarea dvs., care e temperatura medie per sală medicală din sistem, noi, cred eu că avem cu cine să începem lucrul, dar concentrația tare mare trebuie să fie pe cine vine din urmă. Că iată săptămâna asta s-a început crearea comisiei care va spune: judecătorul acesta merită să rămână în sistem sau nu merită să rămână în sistem. Așteptările mele sunt că aproape jumătate din cei care vor trebui să vină la evaluare fie vor pleca din sistem, fie nu vor trece evaluarea.
Vocea Basarabiei: Dar explicați-ne un pic – comisia asta ce statut are, în baza căror norme legale? Și dacă nu se va opune iar breasla, să spună: „Dar cine, mă rog, sunteți voi”?
Vladislav Gribincea: Nu, pentru că legea deja este în vigoare, ea e avizată pozitiv de Comisia de la Veneția și Curtea Constituțională, din câte am înțeles, tot a spus că e OK.
Vocea Basarabiei: Deci, judecătorii n-au motive să spună că nu vă recunoaștem?
Vladislav Gribincea: Gata, legea este, judecătorii nu au cum spune recunoaștem sau nu recunoaștem. Dacă nu vă place, soluția dvs. e să plecați, fiindcă judecătorii sunt primii care trebuie să respecte legea.
Vocea Basarabiei: Deci, filtrul e în vigoare?
Vladislav Gribincea: Filtrul e în vigoare la moment doar pentru Curtea Supremă de Justiție, adică iată această comisie compusă din 3 străini și 3 naționali trebuie să se unească împreună și să verifice: unu – judecătorii care au mai rămas la Curtea Supremă, dar ei îs numai 5 care au mai rămas, și să verifice persoanele care vor să vină, să suplinească cele 20 de funcții de la Curtea Supremă de Justiție. Ce vor verifica ei? Ei vor verifica, înainte de toate, dacă persoana își poate justifica averea. Adică el a declarat avere și a avut cheltuieli obiective, cum explică el, dacă se pupă veniturile cu cheltuielile, care-s lucruri simple.
Vocea Basarabiei: La modul practic, el trebuie să scoată din debara cutia aia pe care o vedem în filmele americane, cutia de încălțăminte plină cu chitanțe și facturi, să le pună în față?
Vladislav Gribincea: Nu, nu se face așa, lucrurile sunt mult mai simple, că nimănui nu-i trebuie să te uiți cu microscopul când muntele se vede de la o distanță, fiindcă, e mult mai simplu, acum toți îs cu carduri bancare, toate tranzacțiile se văd, toți au primit salariile pe card. În momentul în care ai o casă care costă 3 milioane, iar venitul tău pe perioada cât ai dobândit casa e de 2 milioane, cum explici?
Vocea Basarabiei: Nu se duce până la bunici, dacă…
Vladislav Gribincea: Se duce până la bunici, regula e următoarea, pe averi, fiindcă sunt 4 elemente care se verifică, nu doar asta, dar asta e una dintre ele, principala, de fapt. Se verifică ce averi ai și întrebarea „ce averi ai?” are în vedere averea care efectiv îți aparține, nu care e înscrisă pe tine. Și dacă cineva are suspiciunea că averea e înscrisă pe bunelul, pe nepotul, pe verișorul, se va duce încolo și va verifica dacă verișorul a avut bani să cumpere asta, și dacă nu a avut, prezumția este că e a ta și dacă e a ta ia și justifică, iar dacă nu poți justifica, afară.
Vocea Basarabiei: Și oamenii aceștia care o să vă întrebe sunt ei suficient de intransigenți ca să nu mai încerce nimeni să spună: cadou de la nuntă sau am luat cu împrumut de la nașul?
Vladislav Gribincea: Păi, iată asta e întrebarea cu împrumutul de la nașul, dar nașul de unde are? Nașul e funcționar public sau nu e funcționar public? Deseori e funcționar public, dacă nașul e funcționar public, el trebuia să declare că are cash-ul acesta în mână, că dacă nu l-a declarat înseamnă că nu îl are, așa că găsește altă explicație. Sau cadouri la nuntă, da? De acord, noi doar toți știm cât se pune la nuntă, nu? Și noi știm care-s cheltuielile pentru nuntă, nu poți să fii numai în plus, ai și cheltuieli, plus-minus, poate ai un anumit, dar eu când aud că la nuntă se fac 60, 70, 100 de mii de euro și la nuntă îs 100 de perechi…
Vocea Basarabiei: Dacă te cheamă Ilan Șor și faci nunta la Palatul Republicii, poți să câștigi și 100…
Vladislav Gribincea: Da, dar Ilan Șor nu declară 100.
Vocea Basarabiei: Da, el și-a cumpărat avion de banii câștigați la nuntă. Mă întorc la comisia asta…
Vladislav Gribincea: Adică acesta-i primul criteriu – averile. Al doilea este verificarea, ce decizii a luat persoana în perioada asta, adică dacă hotărârile persoanei se pupă cumva cu logica, întrucât atunci când au invalidat alegerile în Chișinău era clar că nu ai cum să le invalidezi, dar judecătorii le-au invalidat, iată întrebări de genul acesta pot fi puse. A treia chestie este comportamentul judecătorilor și procurorilor sau candidaților, cât de etici au fost ei. Să vă dau un exemplu – noi avem judecători care-s condamnați irevocabil pentru că au omorât o persoană din imprudență și care nu plătesc contribuțiile dispuse de judecător, de colegii lor. Asta e etic sau nu – tu, ca judecător, care trebuie să fii un model, să nu faci chestiile acestea? Sau când judecătorii examinează dosarele rudelor lor și nu se declară abținere, sau a prietenilor, chestii de genul respectiv la fel o să se verifice. Și a treia, și ultima chestiune, care nu se referă atât de mult la judecătorii în funcție, dar la cei care vor să vină din afară la Curtea Supremă, și anume au plătit impozite sau nu au plătit impozite din averea pe care o au. Și dacă ai casă, dar nu ai declarat venituri… (…)