Summitul european de la Bulboaca a fost unul dintre cele mai importante evenimente diplomatice din tot anul calendaristic la nivel global. A fost o ocazie unică de a consolida relațiile de parteneriat pe care le are Moldova cu mai multe state. OANA SERAFIM, fosta directoare a Serviciului în limba română Radio Europa Liberă, se arată convinsă că moldovenii nu sunt singuri, că pot conta pe un viitor în pace, în siguranță și, evident, doar în familia europeană.
Oana Serafim: Așa cum a scris presa – și presa din Republica Moldova, și presa din România, site-urile și presa internațională, agențiile de presă internaționale -, cred că a fost un moment foarte important pentru Republica Moldova, un moment foarte important pentru Președinția Republicii Moldova și un moment important cred că pentru moldoveni, pentru că vine după acel mare miting în care zeci de mii de oameni s-au adunat, spunând – imaginile erau absolut impresionante – că vor în Uniunea Europeană și că își doresc să facă tot ce pot ca să se distanțeze de o istorie mai gri, în care Estul și Vestul nu erau foarte limpede delimitate în opțiunea moldovenilor.
Republica Moldova face eforturi de distanțare de politica Estului de ani de zile
Vocea Basarabiei: Ceea ce s-a auzit pe parcursul zilei de joi la Bulboaca, că acest summit este o șansă de a primi o fostă republică sovietică în partea de vest și ce am reținut de la unii participanți, dacă liderul de la Kremlin ar fi reușit să depășească Ucraina anul trecut, se crede că trupele sale ar fi străbătut regiunea transnistreană și ar fi pus mâna pe întreaga Republică Moldova. Rămâne Republica Moldova, pe de o parte, o țintă a Federației Ruse, pe de altă parte, această ambiție de a ajunge în Uniunea Europeană, totuși, măcar în 2030?
Oana Serafim: Acest moment nu a venit de nicăieri. Republica Moldova face eforturi de distanțare de politica Estului de ani de zile, guvernele Republicii Moldova și guvernele PAS au făcut pași importanți și prudenți, în același timp. Și faptul că la această reuniune, care a avut loc într-un loc încărcat de istorie și el, cred că e o dovadă limpede a faptului că drumul este, cel puțin pentru această conducere și pentru cei care o susțin în Moldova, fără întoarcere. Moldova își dorește să ajungă în Uniunea Europeană unde își are locul, pentru că este o țară europeană și istoria ei vorbește mult despre asta. Pe de altă parte, a fost o muncă serioasă și cred că laurii pentru cum s-a desfășurat, pentru declarațiile care au fost făcute – și mă gândesc la declarația făcută între președintele Ucrainei și președintele României legat de NATO -, toate aceste lucruri au fost făcute pe multă muncă și au fost făcute de ani, nu au venit așa cum, din păcate, s-a mai scris, din cauza războiului Rusiei cu Ucraina. Da, în acel moment poziționarea Moldovei a fost importantă, dar poziționarea și munca făcută au fost mai demult și cred că trebuie apreciat întregul Guvern din Moldova și, mai ales, ministrul de externe.
Vocea Basarabiei: Liderul de la Kiev, dl Zelenski, a spus că în Moldova nu se aud acum raiduri aeriene sau sirene, însă nu demult rușii erau convinși că, după ce au atacat Ucraina, vor ataca și Moldova. Se va împăca cu gândul Kremlinul că aceste două state nu mai rămân în zona de influență a Rusiei?
Oana Serafim: Valentina, știm foarte bine că e greu ca o țară, precum Federația Rusă, să se împace cu ceva. Știm foarte bine, și Republica Moldova știe la fel de bine ca și Ucraina și ca și Georgia, că modalitățile în care Federația Rusă și liderii Federației Ruse vremelnici, din acest moment, încearcă să își impună punctul de vedere în spațiul post-sovietic au fost și vor continua. Problema este în ce măsură răspunsul este potrivit și în ce măsură Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică sunt pregătite să se uite către această regiune cu seriozitate și luând în considerare ceea ce spun liderii regionali. Cred că dacă există din punct de vedere geostrategic sau geopolitic un fapt important în acest moment este că Occidentul, să-i spunem așa, ia în considerare și ceea ce spune estul Uniunii Europene.
Vocea Basarabiei: Moldova are totuși o problemă nesoluționată, problema transnistreană. Chiar dacă mai puțin s-a vorbit la acest summit, dar au fost declarații făcute, inclusiv că viitorul Republicii Moldova ar trebui să fie în UE cu regiunea transnistreană. E declarația pe care chiar Maia Sandu a făcut-o la încheierea acestui summit. Va fi mai ușor acum de rezolvat această problemă, ținând cont că două țări care fac parte din formatul de negocieri „5+2” sunt în război, iar acest format nu mai este funcțional din 2019? Iarăși îl citez pe liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, care zicea că ar putea să fie acceptate alte țări într-un nou format și atunci poate perspectiva va fi alta.
Oana Serafim: Cu siguranță, perspectiva și importanța regiunii transnistrene va urca, să spunem așa, în agenda regională și internațională; cu siguranță, faptul că Republica Moldova și liderii Republicii Moldova nu au reacționat la provocările care au fost în Moldova și în regiunea transnistreană în ultimul timp a demonstrat maturitatea politică și de aceea cred că, în ciuda faptului că acest conflict transnistrean este de atâta timp cum, de altfel, este și în Nagorno-Karabah, deci nu este ceva totalmente nou, pe de altă parte, ei au reușit să abordeze tot pericolul reprezentat de regiunea transnistreană în acest format de negocieri care este înțepenit, cum știm, într-un mod foarte eficient. Cred că până acum, așa cum a reacționat clasa politică de la Chișinău și de la Kiev, regiunea transnistreană, cu toate munițiile și cu tot ce reprezintă ea, și știm foarte bine, nu a reprezentat până acum un pericol real, el fiind cumva înlăturat prin diplomație și abilitate politică pentru ambele capitale, Kiev și Chișinău.
Din experiența României se poate învăța și ce au făcut bine și se poate învăța ce n-au făcut atât de bine
Vocea Basarabiei: Cât de importantă este relația Chișinăului cu Bucureștiul, ca să poată totuși Moldova să facă acești pași siguri pentru a ajunge în Uniunea Europeană? Și de ce pun această întrebare? Pentru că mai există și un curent unionist care insistă pe ideea că reunirea ar fi mai aproape decât integrarea europeană pentru Republica Moldova.
Oana Serafim: Din păcate, greu de spus, există cu siguranță acest curent unionist, din păcate, el este de foarte mult timp scurtcircuitat de declarații extremiste și cred că cel mai limpede legat și de regiunea transnistreană, de ce vorbeam înainte, este declarația lui Borrell, în care exemplul dat de Cipru și de conflictul înghețat care există în Cipru nu a împiedicat această țară să intre în Uniunea Europeană. S-a intrat în Uniunea Europeană prin muncă și prin referendum, așa cum au vrut oamenii, într-o formulă democratică. Iar în ceea ce privește relația cu România, sigur România ajută foarte mult Moldova, sigur în toate declarațiile din ultimul timp și, în general, în declarațiile pe care le-a făcut România de ani de zile despre Moldova, România vrea să ajute Moldova. Va fi mai ușor pentru Republica Moldova, pentru că are o mulțime din acquis-ul comunitar tradus și înțeles, și cumva asimilat, știe Republica Moldova ce o așteaptă în acest parcurs lung. A fost foarte lung și pentru România. România a avut momente mai bune și momente mai complicate în decursul efortului de a ajunge în Uniunea Europeană, deci din experiența României se poate învăța – se poate învăța și ce au făcut bine și se poate învăța ce n-au făcut atât de bine. Și aici mă refer la justiție, de exemplu, una din problemele pe care România continuă să le aibă.
Vocea Basarabiei: Deseori și la Chișinău se dă drept exemplu România, dar mai cu seamă România atunci când a reușit să adune la Snagov toate forțele politice și într-o voce să spună că România trebuie să ajungă țară membră NATO și UE. În Republica Moldova discuția dintre putere și opoziție e cu totul alta. Credeți că s-ar putea la un moment dat toate forțele politice să se adune grămăjoară și să decidă că viitorul Moldovei este în UE?
Oana Serafim: Într-o democrație majoritatea decide, așa încât, da, momentul Snagov pentru România a fost foarte important, când toate forțele politice au spus că doresc asta. Evoluțiile ulterioare și chiar din ultimul timp, când apar discursuri foarte pronunțat antioccidentale, anti-Uniunea Europeană, mă fac să mă gândesc că nu toată lumea a fost ferm convinsă de ce înseamnă Uniunea Europeană. Șansa Moldovei este ca să aibă timpul necesar să convingă de la firul ierbii de ce e bine. Pe de altă parte, iar șansa Republicii Moldova este, are o diasporă puternică, o diasporă unită, o diasporă care-i luată în seamă de puterea de la Chișinău și care poate ajuta enorm în cursul european al Republicii Moldova. N-o să fie poate 2030, o să fie 2032, dar Dumnezeu știe ce ar mai fi până atunci. Practic, 7 ani înseamnă foarte mult sau foarte puțin în politica din regiunea în care este Republica Moldova. Pe de altă parte, mai vreau să spun ceva, faptul că la această reuniune au participat față în față, chiar și numai pentru o poză, dacă vreți, și președintele Serbiei, și președinta din Kosovo, și premierul Armeniei, și președintele Azerbaidjanului, deci două focare de conflict importante în regiune, este indiscutabil un punct foarte important pe care l-a marcat diplomația micii Republici Moldova, care poate că nu va mai fi văzută, ca într-o formulă stereotipă, cea mai săracă țară din Uniunea Europeană. Asta cred că s-a reușit printre multe altele în urma acestei reuniuni.
Vocea Basarabiei: Apropo de sărăcie vs. prosperitate. Uniunea Europeană continuă să fie cel mai important partener extern al Republicii Moldova, inclusiv când e vorba de asistența financiară care vine din partea Bruxelles-ului. UE a alocat Moldovei milioane de euro și a contribuit la reducerea dependenței de gazul rusesc în acest sezon rece, care a trecut cu bine totuși. Cum s-ar fi descurcat Republica Moldova, dacă nu ar fi beneficiat de acest ajutor din partea Occidentului?
Oana Serafim: S-ar fi descurcat foarte rău, asta este limpede, dar, și aici din nou cred că e foarte important de spus, banii Uniunii Europene trebuie să ajute exact acolo unde e nevoie. Și banii Uniunii Europene, prosperitatea pe care o aduce Uniunea Europeană cred eu că marele pericol este de a nu îmbogăți o clasă politică prin corupție. De asta spuneam înainte că justiția este esențială, pentru că cifrele astea care se vehiculează – Republica Moldova a primit atâția bani, atâția bani, mulți, mulți, oamenii nici nu-și imaginează cam cu câte zerouri se spun aceste cifre, banii aceștia trebuie controlați, trebuie investiți inteligent și nu trebuie furați, ca s-o spunem pe-a dreapta.
Vocea Basarabiei: Occidentul a spus sus și tare că aplică sancțiuni pentru cei care au delapidat banul public, dacă pot să spun așa, din Republica Moldova, pentru cei care sunt certați cu legea și au decis să fugă. Ar putea acest lucru să încurajeze mai mult cetățenii Republicii Moldova, că totuși vor fi deferiți justiției cei care au dat bir cu fugiții și și-au găsit refugiul în alte state?
Oana Serafim: Sigur că decizia Uniunii Europene de a sancționa persoanele care au delapidat în Republica Moldova masiv este un semn foarte important, dar este un semn foarte important și pentru Moldova, pentru că nu s-au putut face aceste acte de corupție fără ajutorul moldovenilor. Deci este cumva, da, noi vă susținem, noi vă ajutăm să-i prindeți pe acești oameni, să-i aduceți în fața justiției, în fața unei justiții corecte, în fața unei justiții reformate și democrate, dar nu e numai dintr-o parte, ea trebuie să fie făcută, corupția este, a fost și trebuie făcut tot ce se poate pentru a fi eradicată. Și asta nu poate să facă decât o justiție independentă. Deci, cel mai important lucru, cel mai greu de făcut, din nou uitându-mă la exemplul României, este reforma justiției, fără ea toți acești bani ar putea să nu însemne mare lucru pentru cetățenii Republicii Moldova, care au nevoie, au nevoie și de sprijin, și de încredere în ei. Și eu cred că tot ce se întâmplă în regiune în ultimul timp îi ajută să înțeleagă că prin ei înșiși pot să schimbe viața pentru ei și pentru copiii lor.
Vocea Basarabiei: Președinta Maia Sandu a anunțat că intenționează să mai participe la un scrutin prezidențial, să obțină și al doilea mandat de președintă. E surprinzător că a făcut această declarație?
Oana Serafim: Pentru mine nu este surprinzător, pentru că atunci când vrei să construiești trebuie să ai timp să construiești, și când vii după o perioadă atât de complicată, pentru că tu știi foarte bine istoria Republicii Moldova din ultimii 30 de ani, istoria Republicii Moldova din ultimii 100 de ani, este o istorie complicată, ca să construiești și să dureze construcția ai nevoie de timp. Și acest timp ți-l vor da alegătorii, nu este o decizie – „eu nu mă retrag de la putere”, este o intrare în competiție. Dna Maia Sandu ne-a arătat că este foarte abilă și foarte încercată în competiții electorale și, sigur, faptul că își dorește încă un mandat este un lucru, cred eu, bun pentru a aduce mai aproape de Uniunea Europeană, un proiect pentru care s-a muncit foarte mult, nu numai dânsa, ci întregul guvern și parlamentul pe care îl controlează PAS.
Summitul european a demonstrat că o mică țară ca Moldova poate fi o punte între Est și Vest
Vocea Basarabiei: Problema e dacă cetățenii Republicii Moldova vor avea răbdare ca încetul cu încetul să se facă oțetul, adică încetul cu încetul să se pornească aceste negocieri pe cele 33 de capitole, promisiunea Bruxelles-ului că în toamnă ar putea să obțină această deschidere Republica Moldova, dar asta înseamnă încă foarte și foarte multă muncă, responsabilitate.
Oana Serafim: Drumul e greu, dar Maia Sandu nu am avut senzația că a spus vreodată că va fi un drum ușor. Și este un drum pe care și-l asumă, în primul rând, ea și, sigur, Guvernul și Parlamentul Republicii Moldova și lumea care a ieșit în număr atât de mare la mitingul pro-Uniunea Europeană. Sigur, oamenii trebuie să fie convinși, trebuie să li se explice, dar am senzația că la capitolul comunicare între președinție, guvern și populație nu este o mare cezură, există o comunicare limpede, o comunicare onestă și o transparență care este menită să construiască încrederea electoratului, mai ales în condițiile unui război în vecinătate și ale unei istorii legate de relația cu Federația Rusă, care, trebuie să recunoaștem cu toții, este o istorie care a avut un mare impact asupra Republicii Moldova și asupra ideii de libertate, de democrație. E o istorie complicată, și ea se vede, dar, pe de altă parte, se vede și munca, și eforturile depuse până acum. Și de asta reuniunea cred că a arătat că Moldova poate să fie cum își dorește și cum sună, dacă vreți, ca un slogan – o punte între Est și Vest. Chiar poate, așa mică cum e!
Vocea Basarabiei: Pentru că se mai vorbește despre propagandă, despre manipulare, despre dezinformare, puterea acestei arme informaționale cât va mai avea impact, efect asupra mentalității cetățenilor acestui stat putem spune?
Oana Serafim: Din nou, uitându-mă la România, cred că impact are și cred că este o armă pe care Kremlinul, KGB-ul, cine vreți dvs., o folosește cu mare abilitate, și nu numai în mica Republică Moldova. Deci este o problemă reală și este o problemă îngrijorătoare, și este o problemă în capul listei de priorități la capitolul ce pericole sunt, pentru că manipularea este făcută de experți și este ajutată foarte-foarte mult prin rețelele de socializare și prin puterea lor care este foarte mare și care poate fi folosită în sens pozitiv, dar, în același timp, poate fi folosită și de actori care își doresc destabilizarea regiunii. Și asta se întâmplă nu numai în Republica Moldova, în România, în Uniunea Europeană, în Franța, în Statele Unite.
