Creștinii ortodocși au intrat în ultima zi de vineri dinaintea Paștelui și din Postul Mare, cunoscută și ca Vinerea Mare, Vinerea Patimilor sau Vinerea Seacă. Conform credinței creștine, în această zi a avut loc răstignirea lui Iisus Hristos și moartea lui pentru salvarea oamenilor de păcate.
Vinerea Mare face parte din cele trei zile de sărbătoare religioasă creștină numite „Triduum Sacrum”, din care face parte Joia Mare, Vinerea Mare și Sâmbăta Mare. În această zi, creștinii țin post negru, în care nu se mănâncă şi nu se bea decât apă. Este o zi de doliu pentru creştinătate marcată de post sever şi rugăciune, iar bisericile nu oficiază Sfânta Liturghie.
Potrivit tainelor bisericeşti, vineri seara se săvârșește Denia Prohodului Domnului, care este ultima treaptă a tânguirii pentru Hristos, înainte de Învierea Sa. Apoi se înconjoară de trei ori biserica cu Sfântul Epitaf, semn al celor trei zile petrecute de Iisus Hristos în mormânt. După slujbă, Sfântul Epitaf este așezat pe masa din altar, unde rămâne până la Înălțare.
În Vinerea Mare, oamenii merg la biserică pentru a se închina şi pentru a trece pe sub masă. Se spune că cine face acest lucru o să fie ferit de rele tot anul.
În popor se crede că dacă ploua în Vinerea Mare anul va fi mănos, iar daca nu, anul nu va fi roditor.
Potrivit tradiții populare, postul negru ținut în Vinerea Mare este bun pentru vindecarea bolilor.
În ziua în care Iisus Hristos a fost răstignit pe cruce, nu se ară, nu se seamănă şi nu se sădesc pomi, pentru că nu vor rodi. Femeile nu au voie să coacă, sa coasă sau să spele rufe și nici să gătească bucate pentru Paște.
În Vinerea Mare nu este bine să mănânci urzici şi nu e bine să fie folosit oțetul, deoarece pe cruce Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele Mântuitorului au fost udate cu oţet.
