Maia Sandu, președinta unei foste republici sovietice, își păstrează popularitatea în sânul unei națiuni divizate, în timp ce Vladimir Putin își continuă presiunile, arată o analiză a publicației americane The New York Times.
În anul 2010, atunci când Maia Sandu, președinta Moldovei, a absolvit Harvard Kennedy School, la fel ca alți colegi de clasă, ea dorea să ocolească politica, scrie G4Media.
„Până la un anume punct”, a declarat Maia Sandu în vârstă de 50 de ani în luna mai, în fața absolvenților de la Kennedy School din 2022. ”Până când am hotărât că nu doresc să trăiesc într-o țară condusă de oameni corupți”.
Așa că, în 2012, după o escală la Washington D.C., la Banca Mondială, Sandu s-a întors în Moldova, ca să lupte împotriva corupției care îi eroda țara, scrie publicația americană. După o primă funcție în calitate de ministru al educației, ea a intrat în luptă în 2015, înființându-și propriul partid, un partid care a supraviețuit concurenței exercitate de oligarhia politică adânc înrădăcinată..
„Cred că ei nu ne-au considerat un pericol la adresa guvernării lor, uitându-se la noi ca la o hoardă de netoți, incapabili să le amenințe regimul corupt”, și-a amintit ea într-un discurs rostit la Cambridge. „Dar s-au înșelat”.
Intrată acum în cel de-al treilea an de președinție, Maia Sandu a reușit să zguduie politica moldoveană. Câțiva dintre cei mai corupți politicieni sunt acum fugari, fiind supuși sancțiunilor SUA.
În prezent, războiul dus de Rusia în vecinătate a ajuns să definească guvernarea Maiei Sandu, punând la încercare societatea, economia și securitatea energetică a Moldovei. Moldova se număra deja printre cele mai sărace țări din Europa, având o populație în continuă scădere – de la 2,9 milioane în 1992 la 2,6 milioane în 2021. O serie de explozii semnalate primăvara trecută în Transnistria, o enclavă secesionistă ocupată de trupe rusești începând din 1992, au fost considerate de Rusia, de Ucraina și de Moldova drept provocări.
„Tot ce s-a întâmplat în Ucraina a avut un efect în cascadă asupra Moldovei”, afirmă Denis Cenușă, cercetător la Centrul de Studii Est-Europene din Vilnius, în Lituania.
În octombrie, Rusia a redus cu 30% livrarea de gaze către Moldova. Prețurile energiei au explodat, provocând o inflație de 30% într-o țară în care pensia medie lunară este de 128 de euro ($135).
Nemulțumirea populației s-a agravat, iar protestatarii au umplut străzile, deseori conduși de partidele de opoziție susținute de Rusia.
„Nimic și nimeni nu te pregătește ca să ajungi în pragul celui mai mare război din Europa semnalat după cel de-Al Doilea Război Mondial”, a declarat ministrul de externe al Moldovei, Nicu Popescu, în cursul unui interviu telefonic.
Pe fondul unor vremuri atât de instabile, Maia Sandu, care este o vajnică susținătoare prooccidentală, și-a păstrat țara pe linia de plutire în drumul ei spre ceea ce, în opinia sa, ar fi căminul său de drept, respectiv, „familia statelor europene”. În iunie, Moldovei i s-a garantat calitatea de candidată la Uniunea Eurpeană. În urma crizei energetice din această toamnă, Moldova a reușit să găsească surse alternative de aprovizionare cu gaze, reducându-și dependența de Rusia.
Observatorii afirmă că Sandu a stabilit o serie de contacte și de susținători la Bruxelles și la Washington, susținând cu orice ocazie cauza țării sale. Luna trecută, după ce a participat la Conferința pe teme de Securitate de la Munchen, ea s-a întâlnit, la Varșovia, cu președintele Biden. Portalul de știri Politico a inclus-o printre cei 28 de politicieni europeni care au fost demni de urmărit în 2022, calificând-o drept o ‚acrobată pe frânghie’.
Fiica unui profesor și a unei doctorițe veterinare, Maia Sandu a crescut într-un sat din nordul Moldovei. Ea a fost o studentă eminentă, adjudecându-și un loc la catedra de economie a Universității din Chișinău, capitala țării. De atunci ea și-a păstrat aura de student-model, controlându-și bine cuvintele și aparițiile.
„Este o persoană încăpățânată, în sensul bun al cuvântului or, dată fiind situația actuală, acest lucru e binevenit”, a declarat Ștefan Morar, student la Universitatea din Montreal, care își scrie lucrarea de diplomă în Moldova. „Ea încearcă să facă tot posibilul ca să țină situația sub control”.
La alegerile prezidențiale din 2020, Sandu și-a adjudecat 58% din voturi, inclusiv majoritatea voturilor din partea diasporei moldovene, învingându-l în mod categoric pe președintele prorus Igor Dodon.
„Este cel mai bun președinte pe care l-am avut, și nu din cauză că e femeie, ci din cauză ca mulți înaintea ei erau corupți și legați de Rusia”, afirmă Alina Radu, reporter la Ziarul de Gardă, un jurnal de investigații.
Calitățile politice ale Maiei Sandu au contribuit la capacitatea partidului de a obține, în 2021, o majoritate confortabilă în parlament. Iar, luna trecută, ea a reușit să depășească o criză guvernamentală provocată de demisia bruscă a premierului Natalia Gavrilița. Maia Sandu l-a numit imediat pe Dorin Recean, consilierul său în materie de apărare, drept nou prim-ministru, având mandatul de a întări sectorul securității și de a revigora economia.
„Personalitatea Maiei Sandu implică două componente: încăpățânarea și capacitatea ei de a merge înainte, în pofida oricăror pierdici or, asta îi conferă importanta capacitate de a se reinventa pentru a depăși greutăți politice viitoare”, afirmă Popescu.
Și totuși, Moldova este divizată, în bună parte așa cum a fost pe vremea când țara a devenit independentă în 1991, după dezmembrarea Uniunii Sovietice. Cel puțin jumătate din țară se pronunță în sprijinul integrării în Uniunea Europeană (mulți au pașapoarte din România, o țară membră a UE cu relații istorice legate de Moldova), iar cealaltă jumătate încă mai privește spre est, spre Moscova, sperând că niște bune relații vor asigura furnizarea energiei, dar, mai ales, securitatea.
Aceste disensiuni au ieșit deseori la suprafață în ultimele trei decenii, guvernele succesive aflându-se într-un ‚du-te-vino’ între Rusia și politicile proeuropene.
În 2016, când Maia Sandu a candidat pentru prima oară la președinție, ea s-a confruntat cu o discriminare clară, fiind o femeie singură. A fost atacată de fostul președinte, Vladimir Voronin, care a acuzat-o că trădează principiile femiliei și că a ajuns „batjocura, păcatul și rușinea Moldovei”.
Într-un interviu acordat Ziarului de Gardă, Maia Sandu a replicat: „Nu m-am gândit niciodată că a fi o femeie singură e o rușine. Poate că e un păcat chiar și să fii femeie?”
Alina Radu, reportera de la Ziarul de Gardă, a spus că ceea ce o deosebește pe Maia Sandu ca politician moldovean este tocmai integritatea sa. „A avut o carieră frumoasă, care i-a oferit cunoștințe și experiență, dar toate astea nu ar fi funcționat atât de bine dacă ea nu ar fi moștenit rădăcinile de integritate din sânul familiei”, a spus ea.
Atmosfera politică toxică din Moldova a agravat blocajul economic, provocând plecarea din țară a majorității tinerilor – o cifră estimată la 1,2 milioane – care au părăsit țara pentru a munci în Uniunea Europeană, dar și în Rusia.
Populația rămasă este mai în vârstă, mai puțin educată și mai expusă informațiilor din presa rusă – un ecou al obiceiurilor din epoca sovietică. Acei moldoveni înclină să-i condamne pe proeuropeni, precum Maia Sandu, pentru criza în care se află țara.
„Mulți cred că democrația este cea care provoacă emigrația și corupția”, îi declara Maia Sandu jurnalistului ucrainean Dmitri Gordon înaintea victoriei sale în alegerile din 2020. „Nu modelul este vinovat, ci politicienii corupți”.
