Președintele Parlamentului, Igor Grosu, nu crede că Transnistria va reprezenta un impediment în calea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Dimpotrivă, spune acesta, într-un interviu pentru portalul din România G4Media, perspectiva aderării Moldovei la UE va avea o contribuție la soluționarea problemei primului conflict rece deschis de Rusia în fostul spațiu sovietic, după prăbușirea URSS.
De asemenea, Igor Grosu, a spus jurnaliștilor români că nu vede necesară o schimbare de premier la Chișinău. Dacă va fi nevoie de acest pas „la un moment dat”, atunci „va fi o decizie politică în cadrul partidului care va fi anunțată și explicată oamenilor”, a subliniat el.
Igor Grosu a menționat că în cadrul UE mai sunt precedente de state care au aderat, spre exemplu Cipru, care se află cumva într-o dispută și acum, cu Ciprul de nord, Turcia și așa mai departe
„Legat de Republica Moldova, eu consider, dimpotrivă, că perspectiva noastră, acum mult mai clară, de aderare la UE, își va aduce contribuția la soluționarea conflictului. De ce: conflictul nu este nici interetnic, nici religios, este un conflict artificial creat de Federația Rusă care în raport cu Moldova, în alt caz în raport cu Georgia, în alt caz în raport cu alte țări din Caucaz a creat aceste zone de conflict, niște republici separatiste. Cumva deosebirea esențială este că noi nu avem hotar comun cu Federația Rusă, este un teritoriu în stânga Nistrului și la vest este Republica Moldova, România, la est este Ucraina”, a spus Președintele Parlamentului.
Oficialul a specificat că suplimentar, această zonă separatistă a beneficiat, pe lângă clemența și suportul Federației Ruse, ani la rând, de clemența elitelor corupte de la Chișinău. Potrivit lui, era o zonă gri, în care se făceau multe activități ilegale, contrabandă de țigări, alcool, produse, arme, droguri și așa mai departe. Începând cu 2019 lucrurile acestea s-au terminat. Apetitul pentru această zonă se topește încet încet.
Un alt argument potrivit lui Grosu ar fi faptul că 70 de procente din tot ce produce industria de acolo sunt exportate pe piețele UE iar dependența de UE, de piețele occidentale este enormă. După 24 februarie, conexiunile tradiționale cu Federația Rusă s-au întrerupt. Există și acest șoc pe care îl are și îl trăiește populația de acolo, cetățenii noștri de acolo, pericolul de escaladare. Lumea nu-și dorește escaladarea. În primele zile ale războiului, noi observam chiar un val de tineri care treceau pe malul drept, de frica de a nu fi cumva înrolați sau implicați în acțiunile militare ale separatiștilor.
„Soluționarea diferendului transnistrean și integrarea europeană sunt două vehicule diferite. Noi nu o să condiționăm în parcursul nostru și nu o să legăm integrarea noastră europeană de soluționarea conflictului transnistrean. El nu se soluționează repede. Vocile care spun că acum este momentul și că, cât ai pocni din degete, îl soluționezi … soluționarea rapidă – asta înseamnă război. Noi nu ne dorim război, noi am reușit până acum să păstrăm calmul și stabilitatea, o să facem tot posibilul să le păstrăm în continuare. Ce trebuie să facem noi este să arătăm schimbarea, reforme, instituții viabile pe malul drept, ca și pentru cetățenii noștri de pe malul stâng să apară diferența, oamenii să vadă diferența între regimul cu ingrediente sovietice, criminale, de ocupație pentru că avem armata a 14-a rusă acolo – și așa mai departe, și un sistem democratic pro-occidental, pro-european la Chișinău. Oamenii trebuie să simtă această diferență”, a spus speakerul.
Președintele Legislativului consideră că dat fiind faptul că RM a obținut statutul de țară candidată „vorbește de la sine despre faptul că nu poate fi un impediment (conflictul din Transnistria, n.r.) altfel nu am fi obținut acest statut” însă depinde de noi cât de inclusivi, cât de activi vom fi în promovarea agendei noastre pro-europene.
Oficialul a menționat că propunerea de soluționare rapidă a conflictului transnistrean a venit și de la Kiev, a fost susținută și la Chișinău dar și la București. Igor Grosu a specificat că ce a fost divizat timp de 30 de ani nu poate fi „printr-o mișcare mecanică pus împreună” ci va fi nevoie de timp.
„Este nevoie de curățarea spațiului informațional de propaganda Kremlinului care este omniprezentă acolo, va trebuie să evaluăm costurile de reintegrare – vă dau o cifră: 80 de procente din militarii din cadrul armatei Federației Ruse din Transnistria sunt localnici. Va trebui să ne gândim și la programe de reintegrare a lor în viața civilă, să le oferi o reconversie. Sunt lucruri care trebuie pregătite, sunt niște costuri pe care cineva trebuie să și le asume. Este Armata a 14-a, sunt munițiile și noi spunem, și o să repetăm de fiecare dată, primul lucru care trebuie făcut este scoaterea armatei străine care se află ilegal în Transnistria și evacuat ceea ce poate fi evacuat din muniții, ce nu – sunt tehnologii care permit dezamorsarea într-un regim sigur”, a conchis președintele Parlamentului.
Interviul integral poate fi citit pe G4Media.
