Prim-ministra Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, intenționează să ceară țărilor UE 450 de milioane de euro pe fondul „posibilității foarte reale” ca Gazprom să reducă aprovizionarea cu gaze în această iarnă, transmite POLITICO.
„Cel mai rău scenariu este că are loc o deconectare completă”, a declarat Gavrilita pentru POLITICO, adăugând că acest lucru ar crea un „compromis între deconectările consumatorilor și întreruperi de curent, sau dacă… ne putem permite să plătim acest preț”, spune Gavrilița.
Moldova, o țară cu 2,5 milioane de locuitori, cuprinsă între Ucraina și România, suferă o criză energetică severă, care a dus la creșterea facturilor la utilități de zece ori într-un an.
Relațiile dintre Moscova și Chișinău, care din punct de vedere istoric depind în totalitate de Rusia pentru gazele sale, s-au înrăutățit după ce guvernul pro-european condus de Natalia Gavrilița a fost adus la putere în 2021 și au atins apogeul în acest an, când Moldova s-a declarat ferm împotriva invaziei Ucrainei.
Luna trecută, monopolul rusesc de export de gaze Gazprom a redus livrările către țară cu 30% și a amenințat cu o întrerupere totală „oricand”, invocând o dispută de plată într-o mișcare pe care criticii au catalogat-o drept șantaj. Aceste volume ar putea scădea la „50 la sută” din consumul de gaze în noiembrie, a spus Gavrilița.
Pentru a înrăutăți lucrurile, până la 90% din furnizarea tradițională de energie electrică a țării s-a secat brusc în ultima lună. Kievul a încetat să mai exporte energie în octombrie, parțial din cauza atacurilor rusești asupra infrastructurii sale critice, în timp ce regiunea transnistreană– un teritoriu separatist pro-rus în estul Moldovei, care a furnizat anterior peste două treimi din energia electrică a țării – a întrerupt exporturile săptămâna trecută.
„Nu vreau ca oamenii să subestimeze… cât de mult o victimă colaterală a războiului din Ucraina este poporul moldovenesc”, a spus Gavrilița dintr-un birou neluminat din clădirea Guvernului din Chișinău, construită de sovietici, unde coridoarele sunt întunecate în timp ce guvernul economisește energie acolo unde se poate.
Criza energetică a forțat Moldova să cumpere energie electrică la un preț de patru ori mai mare decât pe piața europeană, a spus Gavrilița, adăugând că acum va cere partenerilor europeni ai Moldovei ajutor de 450 de milioane de euro pentru această iarnă, la un summit de solidaritate la nivel înalt găzduit de Franța, care va avea loc pe 21 noiembrie.
Acest lucru ar urma să vină pe lângă pachetele de sprijin din acest an de la UE, Fondul Monetar Internațional și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare în valoare totală de 400 de milioane de euro.
„Observam riscuri de securitate crescute, observăm o pierdere a puterii de cumpărare și o pierdere a salariilor reale”, a spus Gavrilița.
„Suntem loviți de ordine de mărime mai mult de aceleași probleme pe care le au țările europene, dar, în același timp, suntem mult mai slabi pentru a face față acestor probleme.”
„Bineînțeles, atunci acest lucru poate fi exploatat de diverse forțe”, a adăugat ea, referindu-se la o grămadă de documente de informații obținute de oficiali ucraineni și revizuite de Washington Post, care dezvăluie relația profund împletită dintre serviciile secrete ruse și partidele de opoziție din Moldova cărora le se presupune că a canalizat milioane.
Printre aceștia se numără Ilan Shor, fost primar al orașului Orhei, condamnat pentru furtul de 1 miliard de dolari de la băncile moldovenești în 2014 și trăind în prezent în exil în Israel. Trezoreria SUA l-a sancționat pe 26 octombrie și a spus că lucrează în interesul Moscovei pentru a destabiliza guvernul de la Chișinău pentru a returna Moldova „în sfera de influență a Rusiei”. Partidul ȘOR, prietenos cu Rusia, al lui Șor a organizat săptămânal proteste antiguvernamentale în capitala Moldovei, iar președinta țării, Maia Sandu, a acuzat serviciile secrete ruse că au contribuit la organizarea acestor demonstrații.
„Suntem cu siguranță îngrijorați de… ceea ce numim „coaliția pentru corupție și război””, a spus Gavrilița, adăugând că Shor, printre alții, „sunt foarte mult de partea elementelor ruse și încearcă să profite de nemulțumirea [publică]”.
Moldova a primit statutul de candidat UE în iunie, iar astfel de forțe „nu doresc” integrarea europeană a țării, a adăugat ea. În ceea ce privește legăturile Moldovei cu Rusia, „ne continuăm relația diplomatică”, a spus Gavrilița, „dar, bineînțeles, lucrurile au devenit din ce în ce mai dificile”, mai ales după ce țara a declarat un diplomat de la Kremlin persona non grata și schijele de rachete rusești au aterizat într-o zonă moldovenească. sat săptămâna trecută.
„Viitoarea relație depinde foarte mult de evoluția războiului”, a spus ea, adăugând că, la rândul său, „depinde de modul în care este rezolvat acest război și de cum se schimbă Rusia”.
Răspunzând mesajului pe care îl avea pentru Putin dacă acesta încearcă să se amestece în treburile interne ale Republicii Moldova, Gavrilița a susținut că „există anumite reguli în dreptul internațional și fiecare țară ar trebui să aibă independența, suveranitatea și integritatea teritorială a ei”.
„În special țările mici depind foarte mult de respectarea acestor reguli.”
