„Limba română este moștenirea pentru care înaintașii noștri au suferit, au fost deportați, închiși și, uneori, și-au dat viața. Cinstindu-i astăzi, ne asumăm răspunderea de a păstra adevărul despre cine suntem și de a transmite copiilor noștri credința, limba și demnitatea românească. Un popor care își cunoaște înaintașii poate merge înainte fără să-și piardă identitatea”, a declarat, luni, 31 august, la Chișinău, Mitropolitul Basarabiei, Antonie.
Discursul a fost rostit pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”, unde Mitropolitul Basarabiei a depus flori la busturile unor personalități ale culturii române, printre care Mihai Eminescu, Alexei Mateevici, Grigore Vieru și Alecu Donici.
Antonie a subliniat că limba română reprezintă o legătură între generații și un element de comuniune pentru românii de pretutindeni, indiferent de frontierele politice. Ierargul a menționat că, în Basarabia limba română a fost supusă unei „sistematice inginerii identitare”, prin schimbarea alfabetului, contestarea originii și a denumirii sale și îndepărtarea din școală, biserică, administrație și viața publică.
„Cu toate acestea, limba română a supraviețuit în rugăciunile mamelor și ale bunicilor, în cântarea bisericească, în vechile cărți de cult, în doine, în colinde, în pomelnicele familiilor și în dorul celor deportați. A supraviețuit asemenea unei candele ocrotite în fața furtunii vremurilor”, a afirmat ierarhul.
În mesajul său, Antonie a evocat și discursul preotului și poetului Alexie Mateevici de la Primul Congres al Învățătorilor Moldoveni din Basarabia, desfășurat la Chișinău la 25 mai 1917. „N-avem două limbi și două literaturi, ci numai una, aceeași cu cea de peste Prut”, spunea atunci Mateevici.
„Acest adevăr istoric, filologic și spiritual rămâne pe deplin valabil”, a declarat Mitropolitul Basarabiei, adăugând că identitatea regională moldovenească și apartenența la poporul român se întregesc firesc.
Totodată, ierarhul a amintit de generația Renașterii Naționale, care a luptat pentru revenirea la alfabetul latin și pentru repunerea limbii române în drepturile sale firești. În opinia sa, acea generație a înțeles că „libertatea politică rămâne fragilă atunci când mintea unui popor continuă să fie ocupată de falsuri”.
Antonie a făcut referire și la versurile lui Alexie Mateevici – „Limba noastră-i limbă sfântă, / Limba vechilor cazanii” –, afirmând că limba română a fost purtătoare a credinței și a valorilor spirituale ale generațiilor.
„Această limbă, sfințită prin credința poporului, ne-a sfințit, la rândul ei, ca popor. Ne-a învățat să-L numim pe Dumnezeu «Tată», să o chemăm pe Preasfânta Fecioară «Maică», să numim pâinea «dar», pământul natal «moșie», iar depărtarea de casă «dor»”, a spus Mitropolitul.
În final, Mitropolia Basarabiei și-a reafirmat responsabilitatea de a cinsti și apăra limba română, subliniind că unitatea românească există deja în spațiul credinței, culturii și limbii.
„Înainte ca unitatea românească să se împlinească în toate formele sale, ea există deja în fiecare rugăciune rostită românește pe ambele maluri ale Prutului. Limba română este patria pe care o purtăm cu noi pretutindeni”, a afirmat Mitropolitul Basarabiei.
După depunerea florilor, Mitropolitul a discutat cu oamenii aflați în parc, i-a binecuvântat și le-a ascultat preocupările. Potrivit Mitropoliei Basarabiei, la întâlnire au participat copii, tineri, părinți și vârstnici.
Mitropolitul Basarabiei a fost însoțit de un sobor de preoți și de mai mulți credincioși. Momentul a avut loc în cadrul manifestărilor consacrate Zilei Limbii Române.
